Clienţii care au credite în franci spun că, pentru a putea suporta ratele, reducerea propusă de Guvern ar trebui să fie dublă.
Alin Iacob, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor de Servicii Financiare: „Noi am dori ca discountul să se situeze la cel puţin 25 la sută, propunerea noastră ar fi de 30 la sută, adică discountul care a fost avansat de una dintre bănci, înainte de intrarea în criza francului, atunci când cursul era 3,7 lei, nu 4,2 cât este acum”.
Însă conversia vine la pachet cu două noi comisioane: cel de risc şi cel de administrare. În plus, legea nu ar fi pentru toată lumea.
Sunt eligibili doar cei cu împrumuturi imobiliare, care au venituri mai mici de 3.000 de lei şi care n-au rămas în urmă cu mai mult de două luni la plata ratelor. Mai mult, sunt acceptate doar creditele care, după conversie, nu depăşesc suma de 300.000 de lei.
De exemplu, la un credit de 100.000 de franci, luat în 2008, pentru care clientul plăteşte acum o rată de 2.200 de lei, reducerea va fi de 300 de lei, deci până la 1.900 de lei. Datoria totală va creşte însă cu 100.000 de lei faţă de valoarea iniţială.
Doar 7.000 de datornici în franci ar putea cere această conversie, potrivit asociaţiei clienţilor. Adică nici 10 la sută dintre cei care au făcut împrumuturi în franci. Bancherii spun însă că ar putea fi vorba de şi mai puţini beneficiari.
Aurelian Dochia, membru în conducerea unei bănci comerciale: „S-ar putea să fie vorba de maximum câteva sute de persoane. Ar trebui ca masurile să fie luate individual, prin discuţii şi negocieri între creditori şi bănci”.
Reprezentanţii Consiliului Patronatelor Bancare spun că, deocamdată, băncile nu au un punct de vedere comun cu privire la proiectul de lege. Până acum, însă, băncile s-au opus oricărui proiect de lege prin care ar fi fost obligate să schimbe condiţiile din contractele de credit.
Florin Dănescu, reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor: „Să intervii legislativ şi să tratezi modificarea acelor preţuri stabilite în trecut duce la impredictibilitate”.
Pentru unii clienţi măsura Guvernului vine prea târziu.
Andreea Cristoforidis, clientă cu credit în franci: „În baza noastră de date peste 50 la sută au întârzieri, sunt foarte mulţi care deja se pregătesc de executare silită”.
La sfârşitul lunii ianuarie, românii aveau restanţe la creditele din bănci de 11,4 miliarde de lei, cu 400 de milioane mai mult decât în decembrie 2014.