Fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a plătit, în doi ani, mai bine de 10 milioane de euro caselor de avocatură, deși dispunea de 135 de angajați cu specialitate juridică, pentru care CNADNR a cheltuit 6,7 milioane lei.
Compania, condusă la acel moment de Narcis Neaga, a cheltuit, în perioada 2013-2015, 48,1 milioane lei pentru servicii externe de asistență juridică și reprezentare. Este vorba de onorarii pentru exproprieri, asistență juridică și reprezentare în domeniul lucrărilor de abilitare a drumurilor naționale, reprezentare juridică în litigiile arbitrale internaționale. Datele apar în cel mai recent raport al Curții de Conturi.
De remarcat că suma plătită caselor de avocatură este de 7,2 ori mai mare decât suma cheltuită pentru funcționarea aparatului propriu de specialitate cu 135 de angajați, deși o ordonanță adoptată în 2012 (nr. 26/2012) obliga autoritățile publice centrale și locale să diminueze, chiar să elimine, practica achiziției de servicii juridice externe.
Alte instituții publice centrale și subordonate, companii și societăți naționale, societăți comerciale cu capital de stat și regii autonome de interes național care au efectuat cheltuieli mari cu societăți/cabinete de avocatură, deși au structuri juridice proprii, sunt: Ministerul Finanțelor Publice (17,5 milioane lei), Ministerul Culturii (9,9 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (8,0 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (7,5 milioane lei), Ministerul Tineretului și Sportului (5,5 milioane lei) și Academia Română (2,5 milioane lei).
În ciuda interdicției introduse de OUG nr. 26/2012, autoritățile administrației publice centrale (inclusiv companii și societăți naționale, regii autonome) au cheltuit în total, în perioada 2013-2015, suma de 155,8 milioane lei pentru servicii externe de avocatură. La această sumă, se adaugă alte 258,7 milioane lei, cheltuiți pentru funcționarea propriilor structuri juridice.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 26/2012 preciza, la art. I alin 1: „Autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.
Contractarea de servicii juridice externe era permisă doar „în situații temeinic justificate” și cu aprobarea ordonatorilor principali de credite sau, după caz, a consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului București.