Clădiri simbol ale Bucureștiului, „ascunse” de lucrările de renovare neterminate la timp
Pentru al doilea an la rând, bucureştenii au asistat la ceremoniile de 1 Decembrie în alt loc decât cel tradiţional.
„2.600 de militari, poliţişti, pompieri, jandarmi, trupe special şi aeriene, dar şi cea mai bună tehnică militară de care dispune armata română defilează de Ziua Naţională pe Bulevardul Libertăţii, în faţa a zeci de mii de oameni. Militarilor le lipseşte tocmai simbolul paradelor de 1 Decembrie: trecerea pe sub Arcul de Triumf. Monumentul care marchează reîntregirea unei naţiuni e înconjurat de schele şi nu de bucureştenii care salutau odată soldaţii”, transmite corespondentul Digi24 Adrian Cojocaru.
Intrat în renovare în primăvara anului trecut, Arcul de Triumf trebuia terminat până în ultima zi a acestui an. A apărut însă o problemă: echipamentele seismice care trebuie să ţină Arcul în picioare la un cutremur de 9 pe Richter sunt încă în fabrică, în Statele Unite.
Constructorul a desprins practic Arcul de Triumf de sol şi a tăiat două bucăţi mari din fundaţia monumentului. În spaţiile respective vor fi montaţi 24 de izolatori seismici, nişte cilindri cu cadru de oţel, care au în mijloc un cauciuc extrem de rezistent, dar foarte elastic. În plus, de picioarele monumentului vor fi legaţi opt amortizori seismici pentru stabilizare. Aceştia vor prelua unda de şoc produsă de un eventual cutremur şi, oricât de rău s-ar clătina clădirea, nu va cădea.
Noul termen de predare era anunţat de Ştefănel Marin, primar general interimar pentru doar două luni şi jumătate.
Ştefănel Marin, fost primar general interimar al Capitalei: Va dura, din spusele proiectantului, până în jurul lunii februarie 2016.
Acelaşi stil de lucru e şi la sediul vechi al Primăriei Capitalei. Clădirea trece, de mai bine de cinci ani, printr-un proces lung şi greoi de consolidare.
Denumit iniţial Palatul Ministerului Lucrărilor Publice, imobilul din Bulevardul Elisabeta a fost construit între 1906 şi 1910, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Şi-a schimbat proprietarul în timpul Primului Război Mondial, când s-a transformat în Comandatura Generală Germană. După război a revenit statului român, iar în 1948 i s-a adăugat încă un etaj. De atunci şi până în 2010 a fost sediul Primăriei Generale a Capitalei.
Lucrările de renovare ar fi trebuit terminate acum doi ani, dar sunt încă în toi. Şi apar probleme la tot pasul. Constructorul susţine însă că va fi cea mai rezistentă clădire din Bucureşti. Are 26 de amortizoare anti-seismice şi peste 260 de piloni de rezistenţă.
Dragoş Mocanu, manager de proiect: Clădirea nu mai are contact cu solul. Momentan, clădirea stă pe aceste echipamente. Şi la ce seism rezistă? Undeva peste opt grade, opt grade şi jumătate.
Clădirea va fi predată la cheie în luna mai, la aproape şase ani de la mutarea funcţionarilor în alt sediu pentru care Primăria a plătit peste 13 milioane de euro chirie. Factura pentru renovarea fostului Palat al Ministerului Lucrărilor Publice va depăşi 30 de milioane de euro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
