Clădiri distruse cu protecția legii

Marcel Ciolacu nu ar mai dori să fie premier. Președintele PSD și Sorin Grindeanu se luptă pentru șefia Camerei Deputaților (surse)

Negocieri în coaliție: PSD ar urma să dea premierul, împărțirea ministerelor rămâne neclară. Ce spun partidele despre cererile USR

Noi detalii în cazul băiatului mort la Spitalul din Târgu Jiu: Medicul de gardă nu a completat foile de observație

Iohannis: Nici CSAT, nici un serviciu nu poate să înceapă să spioneze proprii politicieni

Iohannis spune că alegerile prezidențiale ar trebui organizate „destul de repede”

Condițiile în care Klaus Iohannis ar demisiona din funcție. Ce a răspuns președintele

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

USR pune opt condiții ca să intre la guvernare. Reacția PSD-PNL-UDMR la cererile anunțate de Elena Lasconi

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Construită în 1885, casa în care a locuit în ultimii ani de viaţă Spiru Haret, părintele învăţământului modern românesc, a fost acoperită de un bloc din fier şi sticlă, înalt de şapte etaje.

„Casa Spiru Haret este o ruşine naţională pentru că Spiru Haret, în calitate de ministru al Educaţiei şi Culturii, cum era atunci, este prima persoană din România care a instituit lista monumentelor istorice”, spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

În 1941, după decesul soţiei lui Spiru Haret, clădirea a trecut prin mâinile mai multor proprietari, inclusiv ale statului comunist.

„Casa lui fusese păstrată ca muzeu până la sfârşitul războiului trecut. Pe urmă, fusese luată de un club de fotbal care a ţinut-o până nu demult, cred că sunt 20 de ani de-atunci, şi, pe urmă, lăsată în părăsire, în neglijenţă, până a ajuns ceea ce vedeţi, adică ceva diform, ceva dizgraţios”, spune Andrei Pippidi, istoric.

După 2001, casa a fost vândută de două ori şi a ajuns în proprietatea unei firme de construcţii care a transformat-o radical, cu avize de la Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei.

„Partea nouă a construcţiei, fără a discuta calitatea arhitecturii ei, este disproporţionată în raport cu clădirea veche care a mai rămas în complexul respectiv”, spune arhitectul Bogdan Bogoescu, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti.

Legea permite modificări ale clădirii, dacă este păstrată faţada. O permisiune care a dus la mutilarea a aproape 50 de imobile istorice sau din zone protejate.

„Legea nu e respectată, pur şi simplu. Există diverse căi lăturalnice de a o ocoli şi, la un moment dat, se obţine, probabil, declasarea clădirii respective”, spune Andrei Pippidi.

Arhitecţii spun că pe fond este vorba despre dezvoltarea Capitalei, un proces care nu poate păstra intacte toate clădirile vechi.

„Noi nu putem să oprim oraşul într-un anumit stadiu, să-l închidem cu ziduri şi să-l transformăm în muzeu”, spune Bogdan Bogoescu.

Asemeni casei Spiru Haret, un alt imobil din secolul al XIX-lea, din centrul Capitalei, a fost transformat acum trei ani în bloc de nouă etaje. A mai rămas doar un perete al faţadei, iar proprietarul spune că vechiul imobil nu era declarat monument istoric.