Clădiri distruse cu protecția legii

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Construită în 1885, casa în care a locuit în ultimii ani de viaţă Spiru Haret, părintele învăţământului modern românesc, a fost acoperită de un bloc din fier şi sticlă, înalt de şapte etaje.

„Casa Spiru Haret este o ruşine naţională pentru că Spiru Haret, în calitate de ministru al Educaţiei şi Culturii, cum era atunci, este prima persoană din România care a instituit lista monumentelor istorice”, spune Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul”.

În 1941, după decesul soţiei lui Spiru Haret, clădirea a trecut prin mâinile mai multor proprietari, inclusiv ale statului comunist.

„Casa lui fusese păstrată ca muzeu până la sfârşitul războiului trecut. Pe urmă, fusese luată de un club de fotbal care a ţinut-o până nu demult, cred că sunt 20 de ani de-atunci, şi, pe urmă, lăsată în părăsire, în neglijenţă, până a ajuns ceea ce vedeţi, adică ceva diform, ceva dizgraţios”, spune Andrei Pippidi, istoric.

După 2001, casa a fost vândută de două ori şi a ajuns în proprietatea unei firme de construcţii care a transformat-o radical, cu avize de la Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei.

„Partea nouă a construcţiei, fără a discuta calitatea arhitecturii ei, este disproporţionată în raport cu clădirea veche care a mai rămas în complexul respectiv”, spune arhitectul Bogdan Bogoescu, vicepreşedintele Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti.

Legea permite modificări ale clădirii, dacă este păstrată faţada. O permisiune care a dus la mutilarea a aproape 50 de imobile istorice sau din zone protejate.

„Legea nu e respectată, pur şi simplu. Există diverse căi lăturalnice de a o ocoli şi, la un moment dat, se obţine, probabil, declasarea clădirii respective”, spune Andrei Pippidi.

Arhitecţii spun că pe fond este vorba despre dezvoltarea Capitalei, un proces care nu poate păstra intacte toate clădirile vechi.

„Noi nu putem să oprim oraşul într-un anumit stadiu, să-l închidem cu ziduri şi să-l transformăm în muzeu”, spune Bogdan Bogoescu.

Asemeni casei Spiru Haret, un alt imobil din secolul al XIX-lea, din centrul Capitalei, a fost transformat acum trei ani în bloc de nouă etaje. A mai rămas doar un perete al faţadei, iar proprietarul spune că vechiul imobil nu era declarat monument istoric.