Andreea Adam, coordonator operațional al Centrului Român pentru Copii Dispăruţi, a explicat că situația Iuliei Ionescu nu este una deosebită, datele arătând că numărul persoanelor dispărute este mai mare la fete decât la băieți, iar vârsta de 15 ani este des întâlnită în aceste cazuri.
„Am avut cazuri de dispariţie în cei 7 ani de activitate copii din toate categoriile sociale care au plecat de acasă. Marea majoritate a oamenilor consideră că pleacă copii din familii foarte sărace sau în situaţie de risc de abandon şcolar. Nu e primul caz de genul ăsta pe care îl avem în lucru. Ceva e clar că s-a întâmplat acolo. Am înţeles că era foarte strict supravegheată de mamă. Poate nu a existat o bună comunicare. Întotdeauna când stăm de vorbă cu părinţii îi sfătuim să încerce să le devină prieteni copiilor. Fără foarte multe restricţii, în sensul în care tocmai aceste situaţii trebuie evitate”, a comentat Andreea Adam.
Aceasta a afirmat că 15% dintre copii sunt identificați in primele 24 de ore și încă un sfert identificați în prima saptămână dupa disparitie.
„Plecările voluntare sunt atât de acasă, cât şi din sistemul de protecţie a copilului. Sunt copii care pleacă de sărăcie, pentru că nu se înţeleg cu părinţii, tinere care pleacă pentru că se îndrăgostesc şi consideră că pot să ia viaţa în piept şi se mărită de la 15-16 ani. Sunt copii care pleacă de acasă mai ales în sezonul estival, să muncească, să îşi câştige propriul bănuţ”, a exemplificat coordonatorul operațional al Centrului Român pentru Copii Dispăruţi.
Andreea Adam a evidențiat nevoia părinților de consiliere subliniind ideea că adulții nu știu cum să reacționeze și cum să se poarte cu un copil care se întoarce acasă.