În momentul în care se discută despre poluarea din marile orașe, imaginile care rămân în memoria publicului sunt cele cu „fumul” care iese din turnurile de răcire de la centralele termoelectrice. Am stat de vorbă cu directorul general adjunct al Electrocentrale București (ELCEN), Adrian Tudora, pentru a înțelege ce reprezintă acel „fum” și care este impactul asupra mediului.
„Aceste turnuri nu poluează, indiferent de cum ne-am uita la ele. Poate poluează vizual, pentru că lumea nu e obișnuită cu instalații industriale, acest abur o fi interpretat ca fum, toată lumea se panichează”, a declarat directorul general adjunct al ELCEN, într-un interviu acordat Digi24.ro.
Cum funcționează turnurile de răcire ale centralelor
Pentru început, turnul de răcire e construit pe piloni. Există, astfel, „un gol” care permite aerului să între la bază.
„Aerul preia căldura de la o apă pe care noi o folosim pentru răcirea echipamentelor. Apa se răcește, aerul se încălzește. Se face transfer de căldură de la apă la aer (...) Astfel, eu am un circuit închis prin care învârt apa în centrală, o încălzesc în echipamente, răcindu-le, o bag în turnul de răcire, o răcesc, o bag înapoi și răcesc echipamentele, iar se încălzește, iar o bag în turnul de răcire (...) De aici e abureala. Abureala e o apă de râu, încălzită”, a menționat directorul general adjunct al ELCEN.
Apa folosită de centralele ELCEN provine din râul Argeș, care izvorăște din Munții Făgăraș și se varsă în Dunăre pe la Oltenița. Există două stații care preiau apa din râu - una amplasată la Domnești pentru centralele București-Vest și Grozăvești, iar alta amplasată în Dragomirești pentru centralele Progresul și București-Sud.
Important de menționat în acest sens este că în SUA există discuții despre impactul instalațiilor de răcire folosite de facilitățile industriale asupra organsimelor subacvatice.
„Apa de răcire la toate centralele din lumea asta e apă industrială, apă de râu, care doar trece prin niște site să nu intre în instalație peturi sau altă mizerie. E apă de râu, apă din Argeș (...) Nu produce niciun dezechilibru, nici natural, nici poluare”, susține, însă, Adrian Tudora.
În interiorul turnului de răcire, la o înălțime de 10 metri există un sistem de conducte care, într-o formă simplă de explicat, funcționează pe principiul aspersoarelor. Astfel, tot într-o formă simplă de explicat, se ajunge ca în interiorul acestora să „plouă torențial”.
„Aerul care vine spală această ploaie, e contracurent, ploaia vine de sus în jos, aerul vine de jos în sus, deci prin „frecarea” asta aerul preia căldura de la apă, apa se răcește, se strânge în bazinul de jos, preluată cu pompe și băgată în circuit și aerul se duce în sus și ce scoate pe turn e o abureală”, a explicat directorul general adjunct de la ELCEN.
Care sunt principalele surse de poluare din București
Principalele surse de poluare din Capitală sunt altele. Potrivit unui raport publicat de platforma aerlive.ro, realizat pentru anul 2023, ce vizează calitatea aerului din București, este vorba de trafic, sisteme de încălzire individuală din imobile (cum ar fi sobele, de exemplu) și gestionarea defectuoasă a deșeurilor.
„Înregistrăm depășiri substanțiale la poluanții atmosferici în marile orașe din țară și nu reușim să acționăm pentru protejarea sănătății cetățenilor (...) La nivel de stat nu avem o strategie pentru protejarea sănătății cetățenilor, nu avem studii despre efectele poluării asupra sănătății și nici intenții de a le face”, sunt concluziile raportului citat.
