Candidaturi contestate pentru Capitala Culturală. Care sunt acuzaţiile aduse 

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Care sunt cele mai „instagramabile” locuri din București, anul acesta de Crăciun

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Capitala Culturală Europeană în anul 2021. Este statutul pentru care se luptă de-acum patru oraşe din România. Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Baia Mare au fost selectate de un juriu internaţional să intre în finală.

„Sunt 6 criterii care se aplică în toate ţările, o strategie culturală în oraş şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Programul, la o viziune artistică solidă, inclusiv la atragerea vizitatorilor din afara ţării,” declară Steve Green, preşedintele juriului de experţi.

Juriul a evaluat şi dacă oraşele selectate îşi permit un proiect de asemenea amploare, care implică şi investiţii în infrastructură.

„Undeva între 10 - 15 milioane de euro alocate de la administraţia centrală către oraşul câştigător, acestei sume i se adaugă un spijin substanţial din partea Consiliului Judeţean şi un premiu, care este acordat de UE, în valoare de 1,5 milioane de euro,” spune Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii.

De altfel, autorităţile locale contează mult pe cofinanţarea europeană. Însă unele ar putea avea probleme în acest sens.

„Poate că ei nu ştiu, dar în acest moment, există un protocol care a fost semnat de toate ministrele responsabile de derularea fondurilor structurale. Dacă nişte oraşe au fost amendate, pedepsite în vreun fel pentru încălcarea drepturilor omului, ele pierd calitatea de aplicant pentru finanţare,” susţine Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch.

Mai exact, este vorba de cele care au discriminat romii, susţin patru ONG-uri care au şi trimis juriului o scrisoare prin care au cerut descalificarea respectivelor oraşe. Pe listă este Capitala, cu evacuările din zona Buzeşti. Nu lipseşte Baia Mare, cu zidul ridicat de primărie ca să izoleze ghetourile cu romi. Şi nu în ultimul rând, Cluj-Napoca .

Scrisoarea face referire la un episod din decembrie 2010, când 76 de familii, printre care majoritatea de etnie romă, au fost mutate dintr-un cartier din municipiul Cluj-Napoca la marginea oraşului, în aceste locuinţe sociale ridicate de Primărie, care se află aproape de groapa de gunoi a oraşului. Sunt şi cadre cu zona în care au fost mutaţi.

Oraşul care va fi desemnat Capitală Culturală Europeană va fi anunţat în toamna anului viitor.