Călătoria cu trenul în România, tot mai periculoasă. Sute de kilometri de cale ferată de deteriorează anual

Călătoria cu trenul în România e o experienţă din ce în ce mai periculoasă. În fiecare an, se deteriorează 320 de kilometri de cale ferată și se repară doar 16. Asta face ca trenurile să circule, mare parte din timp, cu frâna trasă, ca să evite o catastrofă. Locomotivele merg cel mult 100 de kilometri pe oră, pe două treimi din reţeaua feroviară, atrag atenţia jurnaliştii de la G4Media.ro.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Trenurile care circulă pe reţeaua feroviară din România ating viteze similare celor din vest, adică 160 de kilometri la oră, doar pe 400 de km de cale ferată, adică pe mai puţin de 4% din lungimea întregii reţele.

Este vorba despre tronsonul care leagă Constanţa de Capitală şi Bucureştiul de Ploieşti şi staţiunile de pe Valea Prahovei, până la Predeal. Reabilitate au fost şi liniile de tren de la frontieră până la Arad, adică 41 de kilometri de cale ferată.

Jurnaliştii de la G4Media.ro au analizat şi proiectele de reabilitare care sunt în derulare.

Cristina Sbîrn, jurnalist G4Media.ro: Avem acum aproape peste 300 de km de cale ferată care se repară, se modernizează pentru viteze de peste 160 km/oră, în principiu 144 km sunt gata, lucrările pe aceşti kilometri, însă mai durează până vom circula cu această viteză, pentru că va mai dura instalarea sistemului de management al traficului.

În toamna lui 2018, mai marii din Transporturi au anunţat, cu emfază, că lucrările la primul tronson nou de cale ferată construit în România după revoluţie se apropie de final. Proiectul prevede lucrări de modernizare și reabilitare a infrastructurii feroviare, dar și construirea a 11 poduri și a unui tunel.

Andrada Velciov, jurnalist Digi24: Pe toată lungimea sa de 800 de metri, acest tunel este construit în curbă. Potrivit proiectului, trenurile de călători ar putea circula cu 160 de km pe oră, în timp ce trenurile de marfă au prevăzută o viteză maximă de 120 de km/oră.

Tronsonul de 43 de km între Vințu de Jos și Simeria face parte din traseul de 2 mii de km al coridorului 4 Pan-European feroviar, ce leagă oraşul german Nurnberg de Constanța.

Specialiştii spun că degradarea infrastructurii feroviare se simte direct în economie.

Ionuţ Ciurea, reprezentant Pro Infrastructura: Vitezele la marfă sunt foarte foarte mici, pe unele segmente 20-30 km/h, pe altele 50-60, ceva mai mult pe segmente foarte mici. În fiecare an, CFR primeşte cam 10 la sută din necesarul de mentenanţă şi întreţinere, nu mai vorbim de reparaţii capitale. La nivelul ăsta, este practic imposibil să oprim degradarea.

În ciuda restricţiilor de viteză, pe căile ferate au avut loc, în ultima perioadă, tot mai multe incidente. În Gara de Nord, un vagon a sărit de pe şine chiar la peron, iar la finalul anului trecut, un om a fost rănit după ce un tren ce transporta 120 de călători a deraiat în localitatea Băieşti din judeţul Hunedoara.