TVA este o taxă pe consum, dar poate fi considerată la fel de bine şi o taxă pe muncă, deoarece pentru un salariat banii cheltuiţi în magazin şi taxaţi cu 9% sau 24% sunt bani primiţi de la angajator în schimbul muncii prestate.
Curs de guvernare a alăturat taxa pe valoarea adăugată impozitelor pe salarii şi din calculul realizat rezultă că fiscalizarea totală a muncii se ridică la 106%. Mai exact, atunci când un patron alocă 100 de lei pentru forţa de muncă, angajatul cheltuieşte efectiv doar 48 de lei şi 40 de bani. Aceasta este şi suma încasată efectiv de magazin. Restul de 51 de lei şi 60 de bani ajung la stat prin impozitul pe venit, prin contribuţiile pentru pensii, sănătate şi şomaj plătite atât de angajat, cât şi de angajator, cât şi prin taxa pe valoarea adăugată.
Pentru simplificarea calculelor, a fost luat în calcul un TVA de 16%, o medie între taxa pe valoarea adăugată de 9% pentru alimente şi medicamente şi cea generală de 24%. Tot pentru simplificarea calculelor nu au fost luate în calcul nici accizele, care reprezintă o presiune suplimentară pe veniturile celor care fumează, beau alcool sau merg mult cu maşina.
Banii din salariu scapă de impozitarea consumului doar dacă sunt economisiţi. Pentru depozitele bancare singurul impozit este cel pe dobândă. Iar banii ţinuţi la saltea nu sunt „taxaţi” de stat, ci de inflaţie.
Cei de la Curs de Guvernare fac o legătură între nivelul ridicat al taxării muncii şi datoriile pe care le au la buget companiile de stat cu organigrame stufoase. Dar şi mediul privat face faţă cu greu impozitării ridicate, care în multe cazuri duce fie la evaziune, fie la pierderi.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri că 200.000 de firme, adică mai mult de o treime din total, au pierderi constante. În vreme ce unele sunt paravane pentru afaceri necurate, multe sunt pur şi simplu neperformante.
Însă nivelul taxării muncii nu poate fi redus peste noapte câtă vreme fiecare angajat susţine din contribuţiile sale un pensionar. Iar natalitatea scăzută arată că lucrurile nu se vor îmbunătăţi prea mult în deceniile următoare, cu toate că deja există un sistem de pensii private.
Taxarea muncii poate fi scăzută doar dacă statul încasează mai mulţi bani, fie prin reducerea evaziunii, fie prin creşterea numărului de angajaţi din economie.