Uber a publicat deja pe pagina sa de internet anunȚurile de angajare pentru șefii biroului de la București. Caută un director general, cu cel puțin șapte ani de experiență în consultanță sau în sectorul financiar, un director de marketing cu cel puțin trei ani în acest domeniu ș un director de operațiuni care să fi lucrat peste trei ani în marketing, sectorul bancar sau consultanță.
Uber este o aplicație care îi pune în legatură pe șoferii amatori sau profesioniști care vor să transporte contra cost pasageri. Serviciul oferit de Uber este, așadar, o combinație între taximetrie și autostop și tocmai de aceea e greu de spus ce statut va avea compania americană în București.
Ca firmă de taximetrie nu are cum să intre. Pentru că în București deja a fost atins numărul maxim de taximetriști admiși de lege: aproximativ 8.500. În realitate, numărul taximetriștilor este și mai mare, pentru că, în Capitală operează și firmele din Ilfov, spre nemulțumirea firmelor din București. Și peste ei mai sunt și cei care fac taximetrie ilegal.
În același timp există și un conflict al tarifelor între firmele de taximetrie.
Consiliul Concurenței a anunțat că ar putea amenda cu 1,8 milioane de euro companiile Meridian, Pelicanul, Speed, Grup AS, Cristaxi și Cobălcescu pentru formarea unui cartel. S-ar fi înțeles să practice toate același tarif de 1,39 de lei pe kilometru, punând astfel presiune pe firmele mai mici care sunt forțate să adopte și ele acest tarif dacă nu vor să piardă pasagerii.
Situația ar putea fi complicată și mai tare de intrarea Uber pe piața din Capitală, probabil cu tarife de transport și mai mici.
În Occident, compania a fost acuzată de taximetriști că nu este nevoită să respecte standardele de siguranță ale companiilor convenționale de transport, prin urmare își permite să le ceară mai puțini bani pe kilometru pasagerilor.
În București, însă, nu este exclus ca unii taximetriști, nemulțumiți de banii care le ramân la final de lună după ce virează o parte din încasări către firmă, să se înregistreze ca șoferi Uber.
Totuși, din multe puncte de vedere, relația dintre Uber și șoferii săi este asemănătoare cu cea dintre taximetriști și firmele pentru care lucrează.
În Statele Unite, șoferii s-au plâns cș Uber încaseazș un procent mult prea mare din valoarea curselor, la fel cum și unii taximetriștii din Capitală sunt nevoiți să-i vireze firmei 100 de lei pe zi și să se descurce cu restul banilor încasați.