București, capitala europeană cu cele mai multe clădiri cu bulină roșie

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Bărbat de 23 de ani, sub control judiciar la cinci luni după plângerea unei tinere care îl acuză că a abuzat-o sexual în București

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

„Conform noilor norme, în Bucureşti sunt peste 600 de clădiri cu bulină roşie, iar consolidarea lor ar costa în jur de 500 de milioane de euro. O sumă mai mică decât cea pe care au investit-o edilii Capitalei în ultimii ani în panseluţe, de exemplu”, transmite corespondentul Digi24 Ștefana Todică.

În ultimii 15 ani au fost consolidate doar 18 imobile cu risc seismic din Bucureşti şi nici unul anul trecut. Chiar dacă Primăria şi Ministerul Dezvoltării derulează anual programe naţionale de consolidare. Problema este în altă parte, spun autorităţile.

Alexandru Ichim, purtătorul de cuvânt al Primăriei Capitalei: Motivul pentru care nu se încep lucrări de consolidare în Bucureşti este faptul că mulţi dintre locatari nu au venituri care să acopere lucrări de consolidare. Există facilităţi fiscale puse la dispoziţia proprietarilor de clădiri în sensul că se pot obţine credite cu dobândă zero.

Anica Ionescu, preşedintele unui bloc: Ne face debitori pe 25 de ani. Păi cine stă atârnat 25 de ani debitor?

Edilii spun că singura soluţie ar fi modificarea legii.

Ovidiu Raeţchi, deputat: Exista varianta să mărim contribuţia statului urmând să stabilim în cursul săptămânii viitoare pentru că vom avea aici nevoie de implicarea Ministerului Dezvoltării pentru a genera un fond de investiţii în această direcţie. A doua problemă de care ne lovim este problema faptului că fiecare proprietar trebuie să îşi dea acordul. Va trebui să găsim cumva, însă în acord cu ce ne lasă Constituţia în momentul de faţă, o clauză de expropriere pentru perioada lucrării, atunci când fie proprietarul se opune, fie proprietarul nu poate fi găsit.

Această ultimă variantă nu este pe placul locatarilor.

Anica Ionescu, preşedintele unui bloc: Nu se mută nimeni, doamnă. Să fie clar.

Reporter: De ce?

Anica Ionescu, preşedintele unui bloc: Ştiţi dumneavoastră ce înseamnă pentru aceşti oameni o mutare? E ceva nemaipomenit. Cum îi cărăm, îi ducem? Sunt oameni în vârstă.

În cazul unui cutremur mai mare de 6,5 grade pe scara Richter, aproximativ 25.000 de locuitori din clădiri vechi ar fi afectaţi numai în Bucureşti. spun autorităţile.