Bucureștenii nu au unde se adăposti în caz de calamitate
Pe şoseaua Nicolae Titulescu, din Capitală, la subsolul unui bloc, este un astfel de buncăr care poate fi folosit de locatari în caz de calamitate. Aflat la 10 metri adâncime, adăpostul se întinde pe aproape 100 de metri pătraţi. Pereţii au fost ridicaţi cu ajutorul unui beton special.
„Aici este a doua cameră, mai mare, care poate adăposti cam 30-40 de oameni. În total, ar putea să adăpostească întreaga populaţia a scării, circa 100 de persoane”, spune unul dintre locatarii blocului.
„Inima acestui buncăr este chiar în această cameră unde se află sistemul de ventilaţie. Este un sistem din 1979 care a fost întreţinut şi care acum este perfect funcţional. Mai mult, cei care s-au adăpostit aici au posibilitatea să iasă la suprafaţă şi prin acest tunel”, relatează Cristian Popa, reporter Digi24.
Pentru renovarea buncărului, locatarii blocului au plătit câteva mii de lei, în urmă cu trei ani. Costurile de întreţinere pentru fiecare apartament nu depăşesc o sută de lei. De aceste lucruri ar fi trebuit să se ocupe însă autorităţile, spun reprezentanţii ONG-urilor.
Dan Trifu: „Vorbim aici de aproape câteva mii, aproximativ 4.000 de astfel de adăposturi, dar întreţinerea lor lasă de dorit şi sunt inundate, neîngrijite iar multe instalaţii de întreţinere nu funcţionează.”
Responsabilii Primăriei Capitalei spun că periodic se fac controale pentru verificarea adăposturilor, dar că instituţia nu poate aloca bani pentru reabilitarea lor. Motivul este că acestea se află în administrarea MApN, a RAAPPS ori chiar a asociaţiilor de proprietari.
În majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, adăposturile în caz de calamitate sunt întreţinute exclusiv de autorităţile locale, iar locuitorii sunt informaţi din timp ce buncăr le-a fost repartizat, în cazul în care situaţia o impune.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
