Sindicatele încearcă de mult să obțină pârghii pentru a putea influența managementul companiilor. Unii țin cont de opinia angajaților, alții nu.
Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical: „Este un mod de a-l obliga pe angajator să-şi organizeze mai bine munca, să nu fie nevoit să recurgă la program prelungit de lucru şi la ore suplimentare nenumărate, dar e şi un mod pe care încercăm să-l protejăm pe angajat”.
De la teorie la practică este însă un drum lung căci salariatul va accepta în cele mai multe cazuri să rămână peste program decât să rămână şomer. Asta chiar dacă patronul nu va avea sau nu va vrea să îi dea mai mulţi bani la final de lună.
De fapt, miza parlamentarilor care au votat modificările codului muncii este una legată de anul electoral 2016. Sunt sensibili la cererile sindicatelor căci întotdeauna sindicatele au făcut înțelegeri de susținere electorală cu un partid sau cu altul.
Dincolo de implicarea salariaţilor în luarea deciziilor, senatorii au mai votat o modificare importantă a codului muncii. Ea se referă la modul în care ar putea să fie făcute concedierile colective fără a se ţine cont de performanţele unui salariat.
Dumitru Costin: „Atunci când pierzi o piaţă, un contract, atunci când schimbi structura de producţie, atunci când îţi introduci noi tehnologii, care necesită mai puţini lucrători pe tehnologii mai performante. Astea au legătură cu disponibilizările colective. În rest, angajatorul nu are niciun fel de problemă să disponibilizeze personal pe necorespundere profesională”.
Modificările codului fiscal au trecut tacit de Senat, iar acum se află în dezbatere în Camera Deputaţilor.
Printre modificările dezbătute se află un spor de 75 la sută din salariu pe care un angajat ar urma să îl primească în cazul în care rămâne peste program la locul de muncă.