Bazin de cercetare, în paragină de două decenii

Țepe pe internet cu anvelope de iarnă. Cum vă puteți feri de ofertele-capcană

Cum arată și cum funcționează instalația care transformă apa murdară în energie

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Înainte de 1989, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a început construcţia unui bazin de cercetare pentru pescuitul oceanic.

Al doilea ca mărime din Europa, bazinul urma să ofere informaţii despre optimizarea uneltelor de pescuit pentru Flota de Pescuit Oceanic a României. Era un proiect finanţat de Întreprinderea de Pescuit Oceanic Tulcea, din care făcea parte, ca tânăr asistent pe atunci, actualul prorector al instituţiei academice.

„La vremea aceea proiectul în sine, din cauza faptului că în siajul său avea nişte beneficiari, era unul extrem de spectaculos şi printre foarte puţinele din Europa”, a spus Adrian Lungu, prorector UDJG. În 1988 s-a construit fundaţia bazinului şi s-au achiziţionat utilajele necesare.

„Încercăm să găsim soluţii de optimizare a acestor unelte de pescuit, care erau de departe principala alternativă de asigurare a consumului de peşte pentru cele 20 şi (...) de milioane de locuitori”, a spus inginerul Victor Cristea, directorul Departamentului de Acvacultură.

Căderea comunismului a însemnat însă şi sfârşitul acestui proiect, care nu a mai apucat să-şi arate utilitatea. „Din nefericire, după evenimentele de la finele lui 89, IPO Tulcea a intrat într-un proces de desfiinţare, s-au vândut navele pe care le aveau în proprietate”, a spus Adrian Lungu, prorector UDJG.

„Avem cel puţin trei variante: o variantă în care el să devină un bazin la exploatarea Facultăţilor de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor şi a Navelor, încercând să mergem pe vechea lui destinaţie, poate să devină un bazin care să utilizeze acest loc deosebit pentru kinetoterapie şi pentru activitatea în mod special a Facultăţii de Medicină, a Facultăţii de Educaţie Fizică sau, mai avem un proiect, acolo să facem cel mai frumos amfiteatru al Universităţii”, a spus Petre Alexe, decan al Facultăţii de Ştiinţe şi Ingineria Alimentelor.

În 1989, se pescuiau cam 160.000 de tone de peşte din apele interne, iar diferenţa necesară populaţiei, până la 300.000 de tone, urma să fie asigurată prin pescuitul oceanic.