Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, care are loc în 2019 pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice. În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Google marchează momentul sosirii primăverii astronomice cu o animație specială (google doodle) dedicată echinocțiului de primăvară din 2019. Tot pe 20 martie se marchează și Ziua Internațională a fericirii, stabilită de ONU.
La noi echinocţiul de primăvară se produce la ora 23, 58 m 28 s (ora Bucureştiului), potrivit www.astro-urseanu.ro.
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are loc la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu anul tropic, scrie Agerpres.
Ce înseamnă echinocțiul de primăvară
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Denumirea populară a fenomenului astronomic este "Târ Înainte", respectiv "Târ Înapoi" (potrivit volumului ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'', de Ion Ghinoiu, 2000).
Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui, provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".
Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
Conform tradiţiei creştine, cea mai mare sărbătoare a creştinilor, Învierea Domnului sau Sfintele Paşti este serbată întotdeauna în prima duminică după faza de Lună Plină, de după echinocţiu de primăvară.
Când se schimbă ora
Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din martie, în noaptea de 30 spre 31 martie, când ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore când e ora de iarnă).
În ciuda faptului că s-a vorbit foarte mult, începând de anul trecut, că se renunță la schimbarea orei, decizia definitivă nu a fost încă luată, așa încât cel puțin anul acesta și la anul se va continua această practică. Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide odată pentru totdeauna dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.