Avortul în România: De la mutilarea din perioada comunistă, la ruşinea de a trece pragul cabinetelor de planificare familială
În anul 1966, Nicolae Ceauşescu a interzis avortul, iar preţul plătit a fost unul uriaş: aproape 10.000 de femei au murit din cauza întreruperilor de sarcină autoprovocate. În ziua de 26 decembrie 1989, odată cu instaurarea noului regim, româncele au redobândit libertatea asupra propriului corp.
Prof. dr. Gabriel Bănceanu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Polizu: „Măsura a fost absolut necesară şi esenţială, a pus capăt a ceea ce noi, ginecologii, putem considera genocidul pe care l-a făcut Ceauşescu”.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Femeia a avut posibilitatea să aducă pe lume numărul de copii pe care şi i-a dorit şi momentul în care şi i-a dorit”.
Mii de femei mutilate după avorturi făcute clandestin
Avortul la cerere era considerat a fi infracţiune înainte de anul 1989, dar acest lucru nu le-a împiedicat pe femei să găsească soluţii pentru a întrerupe sarcina. Cele mai multe dintre ele au început să facă avort pe ascuns, în condiţii greu de imaginat.
Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Giuleşti: „Cea mai frecventă era sonda intrauterină şi de aici toate năzbâtiile care se puteau injecta”.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „M-a dus cineva la o casă de ţară - îmi aduc aminte interiorul care era întunecat şi faptul că fierbea pe un fel de aragaz sobă veche nişte instrumente şi mirosea a spirt”.
Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru: „Veneau cu septicemie si mureau - aveam 1000-1500 de tinere care mureau prin avort”.
1990, număr record de avorturi
Liberalizarea avortului la sfârşitul anului 1989 a deschis însă o adevărată cutie a Pandorei. În anul 1990 a fost o explozie a întreruperilor de sarcină: aproximativ un milion de avorturi au fost înregistrate atunci, un număr de trei ori mai mare decât naşterile. Medicii îşi amintesc şi acum cu groază disperarea femeilor care veneau la spital.
Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru: „A fost masacru, pentru că foarte multe şi-au provocat singure (avort – n.r.) la luni mai mari”.
Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Giuleşti: „Spărgeau geamurile la spital la 6-7 luni: <Am dreptul. Vreau să-mi întrerup sarcina>. Nu se poate! Nu mai e avort, e pruncucidere”.
Prof. dr. Gabriel Bănceanu, medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Polizu: „A fost o adevărată demenţă a avortului la cerere. În primii 2-3 ani se făceau între 1 milion şi 1,5 milioane de chiuretaje. În spitalul Polizu în anii '90 - '91 erau 80-100 de chiuretaje pe zi, jumate din doctorii spitalului numai asta făceau”.
În primii ani de libertate, avortul a fost cea mai utilizată metodă de contracepţie
România a ajuns repede pe primul loc în lume la numărul de întreruperi de sarcină, dar şi la miile de copii din orfelinate, fapt care a atras atenţia guvernelor străine. Daniela Drăghici reprezenta atunci în ţara noastră o organizaţie americană neguvernamentală pentru sănătatea reproducerii.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „A fost o aventură ce am făcut la începutul anilor 90 pentru a pune pe picioare un program neguvernamental cu câteva cabinete model care au ajuns să fie model pentru reţeaua guvernamentală”.
Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Giuleşti: „Programul de contracepţie şi planificare familială a fost finanţat de Banca Mondială - a contribuit UNICEF şi celelalte societăţi internaţionale interesate în acest program. Atunci când am lansat ideea că femeile nu mai trebuie să facă întreruperi de sarcină, toţi au dat mâna”.
Iar efectele s-au văzut în statistici. Până în anul 2000, numărul avorturilor a scăzut de patru ori faţă de cel înregistrat în 1990. A scăzut însă şi numărul nou-născuţilor. Dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual aproximativ 315.000 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a ajuns la jumătate. Iar evoluţia de la an la an confirmă faptul că românii se decid tot mai greu să aibă copii.
România, ţara mamelor adolescente
Libertatea a mai adus un fenomen nou în România: mamele adolescente. Ţara noastră are cele mai multe tinere însărcinate din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre ele folosesc avortul ca metodă de contracepţie.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „În România se înregistrează peste 10% din toate naşterile de mai bine de 10 ani la fete, femei cu vârsta sub 19 ani”.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „Contracepţia nu este aşa la îndemână cum ar trebui să fie. Din această cauză se recurge încă la avort. Educaţie sexuală nu există. Contracepţie nu este, deşi mulţi spun: se găseşte la toate farmaciile, dar trebuie să ştii ce face contracepţia aia şi despre ce este vorba. Trebuie să ştie tinerele încă din şcoală ca să ştie să prevină sarcinile nedorite”.
Libertatea femeilor de a alege când să aducă pe lume un copil a dus şi la scăderea numărului populaţiei. Suntem tot mai puţini şi planul măreţ al lui Nicolae Ceauşescu de a avea un stat cu 30 de milioane de locuitori până în anul 2000 a rămas doar pe hârtie. În 2015 există 19,5 milioane de români, cu 4 milioane mai puţini decât acum 25 de ani. Iar până în 2050, ONU estimează că ţara noastră va mai avea numai 18 milioane.
Primele cabinete de planificare familială, înfiinţate cu sprijinul străinilor
Suntem fruntaşi la avorturi si codaşi la contracepţie. 3 din 10 românce nu folosesc nicio metodă de contracepţie, conform statisticilor. Specialistii spun că sarcinile nedorite sunt de cele mai multe ori consecinţa lipsei educaţiei, desi există cabinete de planificare familială în aproape toate oraşele din România.
În România, primele cabinete de planificare familială s-au înfiinţat imediat după 1989, cu ajutor financiar din partea guvernului american.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „Atunci am avut parte de primele semne de asistenţă financiară şi tehnică pentru a pune pe picioare primul sistem de planificare familială în sistemul neguvernamental. Atunci a fost întâi în sectorul neguvernamental.
Imediat s-au pornit organizaţiile neguvernamentale care erau chitite să facă ordine, să facă contracepţia un program naţional până la urmă şi să facă şi acces la educaţia sexuală”.
Patru ani mai târziu, în 1994, Ministerul Sănătăţii a înfiinţat o reţea de planificare familială, prin care medicii ginecologi, dar şi cei generalişti, au fost pregătiţi să ofere astfel de servicii.
Prof. dr. Bogdan Marinescu, medic primar obstetrică-ginecologie, Maternitatea Giuleşti: „S-au creat vreo 12 centre atunci, inclusiv cu posibilitatea de tehnologie medicală la zi. Mai mult decât atât, în momentul în care la noi se făcea întrerupere de sarcină, femeia era îndrumată către acest cabinet. stătea de vorbă cu medicii de planificare fam şi intra în programele de contracepţie”.
Dr. Ana Culcer, medic primar pediatru: „Au venit diverse asociaţii din străinătate ca să educe populaţia şi medicii. Nici noi nu aveam dreptul să cunoaştem anumite lucruri şi să facem prevenţia sarcinii, mai degrabă decât chiuretajul. După aceea lucrurile s-au mai liniştit. Populaţia a început să se mai educe şi numărul de avorturi a scăzut foarte mult”.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „Erau cabinete în toate maternităţile, spitalele de obstetrică-ginecologică, direcţiile de sănătate publică, totul părea să meargă strună, acces la contraceptive, asigurat de reţeaua guvernamentală, materiale de informare pentru public”.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Până în anul 2008-2009 s-a putut înregistra o tendinţă clară de creştere a numărului de persoane care utilizează contracepţia şi în special metodele moderne de contracepţie care sunt mult mai eficiente decât cele tradiţionale”.
După această perioadă, a urmat însă un declin, iar numărul adolescentelor însărcinate a crescut alarmant.
Daniela Drăghici, reprezentant al asociaţiei Coaliţie pentru Egalitate de Gen: „Au început să o ia lucrurile la vale şi de atunci merg tot la vale. ONG-urile se străduiesc în continuare să facă faţă, dar este imposibil. S-au făcut demersuri pentru a introduce educaţia sexuală în şcoli. Nici elevii nici părinţii nu ştiu de existenţa lor şi atunci nu se face practic nimic. Este pe hârtie, nu este în realitate. Nevoia este în realitate. Dorinţa tinerilor de a avea parte de genul acesta de informaţii este tot în realitate”.
După anul 2007 programele prin care aproximativ 89% din medicii de familie erau formaţi să ofere servicii de contracepţie şi planificare familială au fost oprite.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „În momentul de faţă medicii se rezumă la ce sunt obligaţi să citească în cadrul bibliografiei obligatorii pentru a şi susţine examenul de sfârşit de rezidenţiat ca medicină de familie sau cele câteva 2 - 3 ore de planificare familială care sunt introduse în universităţile medicale în cadrul disciplinei de obstetrică-ginecologie”.
Şi avortul spontan este o problemă din ce în ce mai des întâlnită.
Ân medie 20% dintre sarcini se termină cu avort spontan, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Fizic, femeile îşi revin destul de repede, însă trauma psihică rămâne şi poate avea consecinţe asupra vieţii în cuplu, pe termen lung.
Avortul spontan, dramă şi pentru vedete
Mark Zuckerberg, fondatorul reţelei de socializare Facebook, a dezvăluit că soţia lui a avut trei avorturi spontane. "Este o experienţă suferită în tăcere", a scris Zuckerberg într-o postare ce a primit aproape 2 milioane de like-uri. Celebrul programator a vrut să atragă atenţia asupra acestui fenomen despre care oamenii se feresc să discute.
Şi cântăreaţa Mariah Carey a recunoscut că a trecut prin clipe grele după ce a pierdut o sarcină.
Beyonce şi Pink au cunoscut si ele drama avortului spontan. Cele două cântăreţe chiar au scris cântece despre durerea pe care au simţit-o.
Actriţa Nicole Kidman în schimb a pierdut mai multe sarcini, dar a reuşit să devină mamă la 41 de ani, după ce înfiase deja doi copii.
Cele mai multe avorturi spontane sunt determinate de cauze genetice, spun medicii.
Riscul creşte dacă viitoarea mamă are peste 40 de ani, dacă fumează sau daca are antecedente în familie.
Dr. Mihaela Vasilescu, medic primar obstetrică-ginecologie: „Hipertensiunea, diabetul zaharat, bolile autoimune, foarte frecventa tiroidită în zilele astea şi care favorizează avortul spontan”.
Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic obstetrică-ginecologie: „Femeia poate avorta dacă are febră foarte mare, deci dacă are o infecţie, o răceală, o amigdalită sau o infecţie urinară”.
Primele semne ale pierderii sarcinii sunt crampele ori sângerarea abundentă. După un avort spontan, femeia trebuie să aştepte cel puţin trei luni înainte de a încerca să rămână din nou însărcinată. În acest timp consilierea psihologică este foarte importantă, pentru a putea trece peste traumă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
