Au plătit călăuze să ajungă în Europa, în căutarea unui trai mai bun, şi acum tot ce vor este să se întoarcă acasă. O dată la două zile, un imigrant ajuns în România cere ajutor organizaţiilor umanitare pentru a pleca înapoi, în ţara de origine. Majoritatea sunt cetăţenii aflaţi ilegal în ţara noastră, care au rămas fără bani şi care ar fi oricum obligaţi să plece, ba chiar sub esortă. Programul de repatriere voluntară îi ajută să plece ca adevăraţi turişti: primesc bilete de avion gratuite şi bani de buzunar.
Printre migranţii care vor să se întoarcă acasă sunt un nepalez şi o filipineză. Organizaţia Internaţională pentru Migraţie le-a cumpărat biletele de avion, iar până mâine cei doi vor ajunge la famiile lor.
Femeia a venit în România în urmă cu un an. S-a angajat ca bonă, dar în urma unor neînţelegeri cu românii la care lucra a rămas fără contractul care îi asigura dreptul legal la şedere.
„Nu mi-au dat salariul, pentru că am încetat eu contractul. E vina mea, trebuie să accept asta”, spune ea
„Îţi aminesc că acest ajutor este doar o dată în viaţă. Nu poţi veni în România şi apoi să ne ceri ajutorul încă o dată”, îi atrage atenţia consilierul.
Înainte să plece spre aeroport, femeia a primit şi 100 de dolari bani de buzunar.
Gajurel, un nepalez în vârstă de 20 de ani va fi şi el repatriat. Însă va primi, după ce ajunge la destinaţie, 1.200 de dolari. Sunt bani care se acordă migranţilor ce vor să-şi deschidă o afacere în ţara lor.
„Când ajungi acasă, la două-trei zile, contactează-i pe colegii mei şi ei o să îţi spună exact ce trebuie să faci pentru a primi acei bani de reintegrare. Ti-am spus, nu o să fie bani cash”, îi explică un consilier.
Tânărul a ajuns în România din întâmplare, în urmă cu patru ani. Călăuza pe care a plătit-o l-a lăsat în Moldova, nu în Italia, cum era înţelegerea. Gajurel avea în ţara noastră statut de tolerat, dar renunţă acum pentru a fi alături de cei dragi.
„Eram minor şi m-a luat Direcţia de Protecţie a Copilului. Am învăţat să muncesc, m-am mai dus la şcoală. A fost greu, că nu mă ajuta atunci nimeni şi nu aveam ce să mănânc”, spune tânărul.
Unul din trei refugiaţi care pleacă din România primeşte ajutor pentru reintegrare.
Cătălin Bercaru, consilier în Organizaţia Internaţională pentru Migraţie: „Mici magazine cu produse alimentare, cu haine, însă în cazul imigranţilor care ştiu o anumită meserie a fost mult mai simplu să îşi deschidă mici ateliere de producţie.”
Banii pentru repatrierea voluntară vin din fonduri europene.
Ermina Mihai, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului General pentru Imigrări: „Este mult mai econom faţă de îndepărtarea forţată. Costurile sunt mult mai mici.”
600 de migranţi au cerut să plece acasă în ultimii patru ani. Peste 200 de străini au fost îndepărtaţi cu escortă, de la începutul acestui an, cu 127% mai mulţi faţă de anul trecut.