Arno Metzler, președintele Grupului European pentru Diversitate: Independența presei e amenințată în toată Europa
Democraţia, ca să fie solidă, are nevoie de verificări constante, care să atragă atenţia de câte ori apar deviaţii. Presa este printre cei asigură balansul între bine şi rău. Dar şi cetăţenii înşişi sunt responsabili pentru bunul mers al cetăţii lor, adică societatea civilă sănătoasă, o componentă esenţială într-un stat de drept. „Se întâmplă tot mai des ca guvernele să se opună organizaţiilor civile şi să le supună presiunilor. Transparenţa este singura noastră armă şi încercăm să influenţăm politica prin această abordare”, spune Arno Metzler, preşedintele Grupului European pentru Diversitate, într-un interviu pentru Digi24.
De ce o democraţie are nevoie de societatea civilă? Tocmai pentru că uneori se poate întâmpla ca cei care ajung la putere să uite că ocupă acel loc pentru că au fost votaţi de cetăţeni şi că tot ei îi pot penaliza, dacă nu îşi fac treaba pentru care au fost aleşi. Prin urmare, este nevoie de o verificare permanentă. Presa are un rol uriaş în atragerea atenţiei asupra lucrurilor nefuncţionale din sistemul unui stat democrat. Societatea civilă este însă organismul care aduce în dezbatere interesele mai puţin evidente pentru autorităţi, dar care ţin tot de bunul mers al cetăţii. Echilibul este necesar în toate acestea, pentru că nimeni nu este mai presus de nimeni şi de aceea, dezbaterea stă la baza normalizării lucrurilor.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Sunt multe provocări pentru UE astăzi, schimbări demografice, populismul, regres economic și guvernele naţionale sunt în mod evident incapabile să rezolve situaţiile. Cum poate societatea civilă să contribuie la rezolvarea acestor probleme?
Arno Metzler, președintele Grupului European pentru Diversitate: Societatea civilă poate da sfaturi, iar societatea civilă are un cuvânt de spus în democraţie, din când în când ne spunem părerea. Iar schimbul de opinii, fie că ţin de organizaţii sau partide, influenţează părerea cetăţenilor despre cum să voteze, cui să-şi dea votul şi încrederea şi evident, aici avem şi noi o influenţă, pentru că noi comunicăm, iar membrii asociaţiilor şi ai organizaţiilor pe care le reprezentăm sunt acolo pe bază de voluntariat. Deci ei vor investi şi mai multă încredere în colegii şi prietenii lor, în membrii organizaţiilor decât faţă de politicieni.
Balazs Barabas: În timp ce guvernele spun că în mod normal susţin societatea civilă, de multe ori o văd ca pe un inamic, mai ales atunci când critică. Totuşi, Comisia Europeană vede organizaţiile ca elemente de bază ale societăţii democratice. Cum poate fi această contradicţie rezolvată?
Arno Metzler: Da, în anumite cazuri suntem în opoziţie chiar şi faţă de Comisia Europeană sau de Parlamentul European. Ne exprimăm, dăm sfaturi, ne exprimăm ideile, contribuţiile, expertiza, chiar dacă acestea sunt opuse opiniilor oficiale. În aceste cazuri încercăm să fim cât mai politicoşi şi să ne bazăm pe fapte, dar ne exprimăm voinţa şi părerea în mod liber, pentru că trăim într-o democraţie şi ni se cer sfaturi, deci ne străduim cât mai mult.
***
Cine controlează presa? Sau cine deţine trusturile de presă? Cum se pune corect întrebarea? Oricine are suficienţi bani poate deţine o organizaţie media, dacă îşi doreşte, evident. Când însă vorbim de control, ne referim la dictarea conţinutului editorial. Presa este supusă cuiva doar în momentul în care nu mai relatează la rece despre ceea ce observă, ci se implică emoţional şi prezintă doar o parte a unei poveşti, cea pe care o consideră corectă. Abia atunci dispare independenţa presei. Activismul nu este jurnalism.
***
Independența presei, amenințată în toată Europa
Balazs Barabas: Presa independentă se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea guvernului în România. Vedeţi independenţa presei ameninţată în România?
Arno Metzler: Văd independenţa presei ameninţată în toată Europa, în măsuri diferite. Evident, presa este un element central al oricărei societăţi libere într-o democraţie, este o forţă a sistemului, iar din punctul meu de vedere trebuie să ţinem ochii deschişi, să fim atenţi la independenţa presei şi cine o deţine, cine o influenţează şi cine încearcă să pună presiuni pe ea. Trebuie să facem transparent şi acest lucru. Nu am cunoştinţe exacte despre presa din România, dar aud de la colegii mei că sunt în desfăşurare procese critice şi acolo.
***
Societatea civilă încă nu reuşeşte să îşi facă bine înţeles scopul şi când cultura socială este limitată la nivelul unei populaţii, apar cu uşurinţă teoriile conspirative, care aşază în spatele reprezentanţilor cetăţenilor diferite interese obscure. Este mai simplu atunci când nu înţelegi ceva să spui că este rău intenţionat decât să admiţi că ai nevoie de mai multe explicaţii ca să înţelegi şi pur şi simplu să întrebi, să ceri lămuriri.
***
Balazs Barabas: Guvernele spun deseori că societatea civilă şi organizaţiile nu sunt organe alese, deci nu au un cuvânt de spus în politicile publice. Este fondată această afirmaţie despre societatea civilă?
Arno Metzler: Există proceduri de bază în majoritatea organizaţiilor, şi anume că organele de decizie în aceste organizaţii sunt alese de membri. Deci există un element democratic şi aici. Noi nu suntem aleşi de public, suntem numiţi, propuşi de guverne şi numiţi de Consiliu. Dar este tot un proces transparent şi cred că pot să spun că reprezentăm societatea civilă, pentru că noi toţi venim din organizaţii, unde am fost numiţi sau aleşi, şi am lucrat mulţi ani, am acumulat experienţă şi nu suntem un corp executiv, ci consultativ. Deci este un sistem democratic, pentru că oricine are posibilitatea să ne asculte sfaturile poate decide pe care le acceptă şi care nu.
***
Statele membre ale Uniunii Europene, un loc unde democraţia funcţionează, chiar dacă este atacată cu forţe din ce în ce mai mari, se uită de regulă la ţări din afara blocului comunitar, dacă este vorba despre încălcări grave ale drepturilor omului şi altor libertăţi. Din păcate, şi în Uniunea Europeană au apărut situaţii care pot fi numite mai mult decât derapaje. Avem deci responsabilitatea să fim mult mai atenţi şi să sancţionăm tot ceea ce este greşit şi la noi acasă.
***
Provocări pentru societatea civilă în 2019
Balazs Barabas: Vedem limitări ale organizaţiilor civile în ţări ca Turcia, Rusia și Egipt. Sunt acestea văzute ca ameninţări de către societatea civilă din Europa?
Arno Metzler: Da, suntem foarte critici faţă de aceste evoluţii în ţări ca Turcia, de exemplu, sau Egipt, dar pe de altă parte, aceste ţări nu au o tradiţie democratică foarte dezvoltată, ele nu sunt foarte deschise. Şi suntem îngrijoraţi să nu pierdem teren şi noi aici, în Europa, elemente care sunt de bază pentru activitatea noastră şi care sunt caracteristice pentru organizaţiile societăţii civile şi în general pentru societatea civilă. Dar încercăm să ajutăm colegii din acele ţări să devină vizibili, să fie văzuţi şi cunoscuţi. Dacă eşti popular prin ideile tale, atunci publicul te protejează.
Balazs Barabas: Care credeţi că sunt provocările pentru societatea civilă în 2019 în Europa?
Arno Metzler: În primul rând, trebuie să încurajăm participarea alegătorilor la alegeri, pentru că dacă doar 30% merg la vot, atunci nu e un bun indicator pentru cei care trebuie să ia deciziile după aceea, iar grupurile radicale, de stânga şi de dreapta, devin mai puternice, pentru că alegătorii lor în mod sigur merg la vot, deci trebuie să asigurăm o mare participare. În al doilea rând, trebuie să garantăm că luptăm contra corupţiei, iar această luptă este continuă. Acesta este unul dintre primele lucruri pentru următoarea Comisie Europeană, deoarece corupţia erodează toată câştigurile pe care le-a obţinut societatea civilă.
***
Belfast, capitala Irlandei de Nord, era în centrul atenţiei media din toată lumea, în anii 70, 80 şi la începutul anilor 90. Aici explodau în mod regulat bombe şi cam 3500 de oameni au murit acolo în numele religiei. Pentru că Marea Britanie şi Irlanda îşi disputau teritoriul Irlandei de Nord, s-a ajuns la neînţelegeri între protestanţi (britanicii) şi catolici (irlandezii). Au fost ridicate ziduri care separau cele două populaţii, tocmai pentru a mai reduce din numărul victimelor. S-a ajuns la un acord de pace în 1989, dar gardurile încă sunt la locul lor şi problema este din nou zgândărită de BREXIT. Dar tot oamenii au fost cei care au făcut pacea posibilă şi ei sunt responsabili să o păstreze.
***
Balazs Barabas: Am văzut zidurile care separă cartierele din Belfast. Cum a contribuit societatea civilă la reducerea tensiunilor din Belfast?
Arno Metzler: Societatea civilă a participat la multe proiecte aici. Proiecte de la zero, sprijinite şi finanţate de UE. Dar ceea ce nu am reuşit este să facem să dispară aceste ziduri. Eu am crescut la Berlin şi ştiu cât de bine este să dărâmi un zid. Evident, e nevoie de mult timp, mult efort, multe discuţii şi compromisuri pentru a promova procesul de pace ca un proiect comun, dar cred că irlandezii nu sunt mai puţin curajoşi ca germanii şi vor obţine acest lucru într-o zi.
Balazs Barabas: Care credeţi că ar fi efectul unui Brexit în care ar exista o graniţă între Irlanda şi Irlanda de Nord?
Arno Metzler: Nu trebuie să ne gândim la o diviziune. Nu trebuie să ne gândim la o separare între Marea Britanie şi Irlanda de Nord sau a unei graniţe fizice între Republica Irlandeză şi Irlanda de Nord. Sunt multe faze intermediare şi ştiţi că sunt proiecte şi negocieri în derulare. Întrucât acestea sunt lupte între politicieni, ele se duc până în ultima clipă şi sper că se va găsi o soluţie bună. Eu nu doresc Irlandei să aibă o nouă graniţă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
