Cu Spania pregătită să devină una dintre primele țări din lume care să testeze săptămâna de lucru de patru zile, lumea întreagă începe să se întrebe dacă aceasta n-ar putea deveni o soluție la nivel global, care să aibă efecte benefice asupra mediului, dar și asupra sănătății oamenilor, se arată într-o analiză a Euronews.
Planul le va permite angajaților să petreacă mai puține ore la birou, fără ca salariul să le fie însă redus. A fost propus de partidul de stânga Más País, care susține că orele mai multe de muncă nu înseamnă neapărat o productivitate mai mare. Proiectul ar urma să fie testat timp de trei ani și va avea o valoare de 50 de milioane de euro, care ar permite companiilor interesate să se alăture programului cu un risc minim.
Cu săptămâna de lucru de 4 zile (32 de ore) deschidem adevărata dezbatere a modului în care ne petrecem timpul, spune politologul și politicianul spaniol, Iñigo Errejón, de la Más País.
Modelul nu a fost niciodată testat la scară națională
De la țări la companii, interesul pentru programul de patru zile pe săptămână crește, cu speranțe privind creșterea productivității, îmbunătățirea sănătății mintale și efecte benefice asupra mediului. Deși se bucură de interes crescut, modelul nu a fost niciodată testat la scară națională.
În condițiile în care tot mai mulți oameni lucrează de acasă acum mai mult decât oricând, schimbările revoluționare ale practicilor de lucru devin tor mai fezabile. Noua flexibilitate în alegerea locului în care ne desfășurăm slujba ne determină pe mulți dintre noi să ne gândim la cum ar arăta viitorul. De luni până vineri, de la 9.00 la 17.00, ar putea deveni în curând un plan depășit.
Dr. Jan-Emmanuel De Neve, directorul Centrului de Cercetare a Bunăstării de la Universitatea Oxford, consideră că modificările în contextul COVID-19 ar putea fi primul pas către o „revoluție” care ar face ca o săptămână de lucru de patru zile să devină o realitate pentru mai mult oameni.
Rezultatele pozitive ale muncii cu o zi mai puțin pe săptămână se vor vedea nu doar în bucuria de a avea o zi fără muncă, ci și în impactul aspra mediului. Oamenii vor fi mai puțin blocați în trafic, ceea ce ar reduce poluarea. Un studiu realizat în 2012 estimează că un model de lucru de patru zile ar permite angajaților să conducă cu aproximativ 560 milioane de mile mai puțin în fiecare săptămână, ceea ce ar reduce emisiile din trafic.
Alte cercetări indică și alte efecte benefice asupra mediului. Mai puțin timp petrecut la birou înseamnă nevoie redusă de spațiu pentru birouri, deoarece nu vor mai fi atât de mulți oameni care să lucreze simultan. Totodată, utilizarea redusă a computerului, de exemplu, ar însemna o scădere a energiei consumate de companii.
Citește și:
Cum rămâne cu programul de cinci zile pe săptămână? O nouă formulă 3-2-2 este discutată pe piața globală a muncii
În timpul unui proiect experimental de acest tip, Microsoft Japonia a constatat în 2019 că o săptămână de lucru de patru zile a dus la scăderea costurilor cu electricitatea cu aproape un sfert.
Dincolo de efectele imediate, măsurabile asupra poluării, modificările tiparelor de lucru rup, de asemenea, ciclul muncă-cheltuială. În loc să folosească timpul liber suplimentar pentru a face cumpărături, experții au descoperit că suntem mai predispuși să ne angajăm în activități precum gătitul, exercițiile fizice sau chiar repararea obiectelor casnice pe care altfel le-am fi aruncat.
Când în Franța a fost implementată o săptămână de lucru mai scurtă de 35 de ore în 2000, oamenii și-au petrecut timpul liber cu activități cu impact redus asupra mediului. Nu au făcut cumpărături mai multe, nu au făcut călătorii, ci au petrecut mai mult timp cu familia și s-au bucurat de ieșirile în aer liber.
Un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală
Pe lângă beneficiile ecologice ale unei săptămâni de lucru de patru zile, a lucra mai puțin ar putea avea efecte pozitive și asupra sănătății mintale.
Unele studii arată în mod clar că în actualul mod de lucru cu săptămâna de cinci zile, orele cu productivitate efectivă sunt doar o fracțiune din acesta. În plus, există o mulțime de frustrări, deoarece mulți oameni sunt presați de timp. Sarcinile legate de îngrijirea copiilor, vizitele la medic sau activitățile practice de zi cu zi aduc un plus de stres, pentru că, pentru ele nu mai există timp în afara muncii.
Și atunci, o parte din aceste frustrări se pot transforma în bunăstare prin adoptarea acestui nou concept, spun susținătorii lui.
Există însă și temeri că munca mai puțină ar duce la reducerea recompenselor și chiar a salariilor care să fie adaptate la programul de patru zile.
Problema n-ar exista dacă ceea ce va conta în companii va fi calitatea, nu cantitatea. Adică, angajații să fie plătiți pentru productivitate, nu pentru cât timp petrec la birou.
Editor : Georgiana Marina
