Andrei face parte din echipa Digi24 încă din 2011, de când televiziunea se pregătea intens de lansare. La început, a fost știristul Digimatinalului. Apoi, de-a lungul timpului, a fost gazda mai multor emisiuni și jurnale de știri, de la România 24, până la Jurnalul de la Miezul Nopții.
A făcut cunoștință cu presa în clasa a VIII-a, la RadioD Târgoviște. Fiind cel mai mic din echipă, toți îi spuneau „Copilu’”. „Eram fascinat de tot ce vedeam, auzeam și se întampla în jurul meu. Mă îndrăgostisem. Iar mama era disperată. Se apropia admiterea la liceu și eu tot ce știam și visam era radio.”
A intrat al 15-lea la liceu, la mate-info, apoi a urmat automatica și informatica industrială. Spre finalul facultății, s-a alăturat pentru un an echipei Radio Contact din Ploiești/KissFm. În 2004, a decis să vină în București, iar parcursul său profesional, până în 2012, când s-a alăturat echipei Digi24, a trecut din nou prin radio, la două posturi diferite, și prin televiziune.
„Logic ar fi fost să fac Conservatorul, dar tata m-a vrut inginer”
Pe lângă iubirea pentru radio și TV, Andrei are o mare pasiune pentru muzică.
„Bunicul din partea mamei avea muzica în sânge. Compunea, orchestra, cânta la orice instrument care avea clape. Ceva s-a întamplat, la un moment dat, nu știu ce, dar a spus stop muzicii, a intrat la Drept și s-a făcut jurist. Nici pe mama nu a lasat-o să cânte, deși are o voce dumnezeiască. Eu i-am moștenit pe amândoi. Am făcut patru ani de pian. Logic ar fi fost să fac Liceul de Muzică, apoi Conservatorul, dar tata m-a vrut inginer. I-am promis că o să încerc să ii fac pe plac. În mare măsură am și reușit. Dar, în final, nu eu am ales drumul. Ci drumul m-a ales pe mine”, povestește Andrei Tomescu.
Iubește ce face și nu ar renunța la jurnalism
Andrei povestește că iubește ceea ce face și nu ar renunța niciodată la jurnalism. De aceea, colegul nostru spune că nu prea are zile libere. Dar, atunci când prinde o ocazie de relaxare, profită din plin.
Pentru că pasiunea sa pentru muzică este moștenită, Andrei Tomescu are acasă primul pick-up Tesla cu amplificator, moștenit de la bunicul său, pick-up-ul copilăriei lui, dar și o mulțime de viniluri vechi. Pe parcurs, a adăugat micii colecții multe alte discuri, iar astăzi are peste 500. Colegii și prietenii lui știu că, în locul oricărui alt cadou, un disc îl face mereu fericit. Poate tocmai de aceea planurile lui despre viitor implică nu numai călătorii, ci și ceva mai multă muzică.
