ANALIZĂ. Salariile din România, încotro?
Angajaţii din România vor încasa anul acesta la serviciu peste 59 de miliarde de euro. Este cea mai mare sumă acordată vreodată salariaţilor din ţara noastră. Însă remuneraţiile reprezintă doar 35% din Produsul Intern Brut. Dacă scoatem din calcul Irlanda, care are o situaţie mai specială, România este ţara europeană cu cea mai mică pondere a salariilor în PIB. În restul ţărilor situaţia este mult mai echilibrată. În medie salariaţii din Uniunea Europeană încasează jumătate din PIB-ul continental.
Pe lângă faptul că România este mult sub această medie, angajaţii din ţara noastră au resimţit anii de criză mult mai greu decât cei din restul Europei, în vreme ce profitul companiilor a fost în creştere. Însă pentru moment, România pare pe un drum mai bun. Pe lângă salarii creşte şi numărul angajaţilor. Şi, în acelaşi timp se reduce şi acel decalaj de productivitate cu Occidentul care dă diferenţa dintre salariile din România şi cele din Vest.
Salariaţii din România primesc anul acesta cu 7 miliarde şi jumatate de euro mai mult decât anul trecut, arată estimările Comisiei Naţionale de Prognoză, care publică, în premieră, aceste date. Dacă în 2015 remuneraţiile totale ale angajaţilor din ţara noastră se ridicau la aproape 52 de miliarde de euro, anul acesta vor depăşi 59 de miliarde de euro. Procentual, creşterea este de 15,3% şi este influenţată de doi mari factori. Pe deoparte numărul angajaţilor din România e în creştere. Sunt cu 178.000 mai mulţi anul acesta decât anul trecut. Pe de altă parte cresc salariile, în medie cu 10,2% fa?a de 2015.
Însă ponderea câştigurile salariale în PIB rămâne foarte mică în ţara noastră, de doar 35%. Singura dată când s-a apropiat de 40% din PIB a fost în 2008, înainte de criză. Iar remuneraţiile au avut cea mai mică pondere în economie - a fost în 2013, de până în 32%.
Media Europeană este de aproximativ 47% şi s-a menţinut constant la acest nivel pentru mai bine de un deceniu, arată anul trecut o analiză a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Gorgescu. Acesta a mai arătat ca, în vreme ce ponderea salariilor în PIB a fost în scădere în România în anii de criză, ponderea profitului companiilor din România a fost în creştere în aceeaşi perioadă. Mai exact, profitul operaţional al companiilor din ţara noastră a ajuns să reprezinte în 2014 nu mai puţin de 57% din PIB, cu 17 procente peste media europeană şi de două ori mai mult decât ponderea salariilor.
Însă datele Registrului Comerului arată un tablou mai complex al mediului de afaceri. În 2014, companiile din România au raportat un profit net de doar 18 miliarde de euro, adică de doar 12% din PIB. Puse cap la cap cele două statistici arată că în vreme ce unele companii au devenit foarte profitable, altele au înregistrat pierderi foarte mari. Însă angajaţii au fost sacrificaţi în anii de criză atât în companiile eficiente, aflate în cautarea unor profuri record, cât şi în cele ineficiente, dornice să îşi limiteze pierderile.
Însă în anii de criză nu numai companiile au devenit mai eficiente, dar şi angajaţii.
Cele mai recente date arată că în 2014, productivitatea angajaţilor din ţara noastră era de 57% din media europeană. Decalajul faţă de ţăile occidentale continuă să fie unul mare, dar este în scădere. În 2004, angajaţii români aveau doar o treime din productivitatea medie a Uniunii Europene. Totuşi o analiză mai veche realizată de Curs de Guvernare arată că decalajul de productivitate dintre România şi restul Europei nu justifică pe deplin diferenţele de salariu dintre angjaţii din ţara noastră şi cei de peste hotare. La momentul respectiv, angajaţii occidentali aveau venituri medii de aproape şapte ori mai mari decât cei români, deşi productivitatea lor era doar de două ori mai mare. Sunt însă multe variabile în aceste calcule. Salariile sunt mari într-un mediu de afaceri cu multe companii performante între care există o concurenţă mare pentru atragerea salariaţilor.
Însă Comisia Naţională de Prognoză estimează că în următorii cheltuielile companiilor cu forţa de muncă vor continua să crească mai încet decât economia. Până în 2020 salariaţii vor ajunge la remuneraţii totale de 81 de miliarde de euro, cu peste 20 de miliarde mai mult decât anul acesta. Însă până la finalul acestor decenii ponderea veniturilor salariale în PIB nu va depăşi 37%, ceea ce înseamnă că nu se va ajunge prea curând la nivelul de dinainte de criză.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
