Ajutoare de stat de peste 700 de milioane de euro, în ultimii nouă ani

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Din 2007 până în 2015, 91 de companii au primit de la statul român 730 de milioane de euro. La schimb, s-au angajat să creeze circa 27.300 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă că pentru fiecare slujbă nou creată statul a plătit mai bine de 26.000 de euro.

Suma e atât de mare încât se ridică întrebarea dacă nu cumva există totuşi modalităţi mai ieftine de a crea locuri de muncă.

Cursdeguvernare arată că practic din aceşti bani, pentru un proaspăt angajat plătit cu salariu minim, statul acoperă cheltuielile salariale timp de 8 ani de zile. Timp de 8 ani de zile compania care ia ajutorul poate să nu scoată niciun ban pentru salariul angajatului şi nici pentru taxele aferente. Prin lege însă, dacă firma ia ajutor de la stat trebuie să păstreze locul de muncă 5 ani de zile, nu 8.

Pentru stat, costul real al locurilor de muncă e însă mult mai mare fiindcă la finele lui 2014, mai puţin de 70% din locurile de muncă promise erau şi înfiinţate. Ceea ce ridică costul unei slujbe create cu ajutor de stat la 42.000 de euro, arată Confederația Națională a Patronatului Român.

În paralel, subvenţiile date IMM-urilor au fost de 5 ori mai mici în cazul programului Start şi de 17 ori mai mici în cazul programului SRL-D, pentru firmele debutante ale tinerilor antreprenori.

În cazul a 7 companii însă ajutoarele de stat au fost atât de mari încât subvenţia dată aferentă fiecărui loc de muncă e mai mare de 67.000 de euro.

Dincolo de costul supradimensionat al acestor slujbe, se remarcă şi performanţele financiare mediocre ale companiilor care primesc banii. Odată ce statul le umple conturile, cifrele de afaceri cresc, la fel şi profiturile, doar că mult mai puţin. Aşa se face că de fapt, rentabilitatea companiilor a scăzut după ce au obţinut ajutoarele de la stat. Ba chiar, mai bine de un sfert din firmele care au încasat banii au terminat anul trecut în pierdere.

Din anul acordării ajutorului şi până la finalul lui 2014 profitul net al companiilor însemna doar 2% din banii pe care i-au primit ca ajutor de stat. Ceea ce arată că va fi nevoie de foarte mulţi ani pentru ca subvenţiile să genereze îndeajuns de multă valoare adăugată încât să merite.

Rezultatele ajutoarelor de stat sunt slabe comparativ cu sumele oferite, dar se mai remarcă şi faptul că banii merg adesea la firme diferite din curtea aceloraşi multinaţionale. Din cele 730 de milioane de euro date drept ajutor de stat, o cincime din sumă a mers la două multinaţionale.