Rețeaua de cișmele din București este prea mică pentru nevoile oraşului, mai ales în perioada verii.
Dan Trifu, activist de mediu: „Avem în jur de 40-45 de ţâşnitori, total insuficient. Noi am cerut ca măcar la 500 de metri până într-un kilometru măcar la câţiva kilometri de parc să fie aşa ceva. În parcurile primăriilor de sector cu greu găseşti o ţâşnitoare”.
Cele mai multe cișmele sunt în parcurile Cișmigiu și Herăstrău și doar câteva pe marile bulevarde. Activiștii dau ca exemplu Roma, unde există 2.500 de astfel de dispozitive pentru o populație de aproape 3 milioane de persoane.
Liberul acces la apă, ca şi spațiile de umbră și de plimbare fac parte dintr-o listă de drepturi care ar trebui să fie accesibile tuturor. Activiștii spun că au înaintat deja o petiție responsabililor Primăriei Capitalei, cărora le atrag atenţia că nu fac nimic pentru a le asigura locuitorilor oraşului aceste drepturi..
Şerban Țigănaș, președinte al Ordinului Arhitecților România: „Nu se oferă aceste drepturi, nu se dă curs acestor drepturi pentru că ele nu sunt în atenţia celor care gestionează oraşul care probabil sunt obsedaţi de problemele vizibile”.
Nicuşor Dan, activist de mediu: „Se înscrie într-o politică de a nu te preocupa de lucruri care ţin de viaţa cotidiană şi faci lucrări monumentale, cât mai mari, pentru ca să ai un comision cât mai mare”.
Singurii care au de câștigat sunt comercianții care spun că într-o zi de vară vânzările la apă îmbuteliată cresc cu 30% față de o zi ploioasă.