Victoria lui Călin Georgescu trage un semnal de alarmă, în condiţiile în care România era considerată în ultimii ani drept unul dintre cei mai de încredere membri ai UE din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte statul de drept şi securitatea, fiind o importantă bază NATO la Marea Neagră, scrie Politico.
Publicaţia Politico, axată pe reflectarea problemelor Uniunii Europene, era preocupată luni de situaţia din România, având între primele materiale de pe site-ul său, inclusiv în deschidere, trei articole despre primul tur al alegerilor prezidenţiale, încheiat cu victoria surprinzătoare al lui Călin Georgescu, „candidatul venit de nicăieri”, ale cărui viziuni sunt de natură să îngrijoreze, scrie News.ro.
Politico scrie în deschidere despre Elena Lasconi, „liderul reformist care îi mobilizează pe români să învingă dreapta dură pro-rusă în ascensiune”, avertizând în privinţa unei „lupte existenţiale pentru democraţia din România”.
Elena Lasconi a recunoscut direct frustrarea oamenilor faţă de actuala putere, dar a insistat că acesta nu este un motiv pentru a permite Kremlinului să îşi reafirme influenţa. „Guvernarea în dispreţul cetăţenilor trebuie să înceteze, dar frustrarea şi revolta noastră nu trebuie să devină o vulnerabilitate exploatată de Rusia”, a spus ea unei mulţimi de susţinători.
Lasconi le-a spus luni românilor că se confruntă cu o „luptă existenţială” pentru democraţia lor şi că trebuie să se mobilizeze pentru a învinge un candidat de extremă dreapta care ar împinge ţara înapoi spre Rusia şi spre zilele întunecate ale dictaturii, relatează Politico.
Alegerile din România s-au transformat într-o luptă neaşteptată pentru această ţară de 19 milioane de locuitori, membră a UE şi a NATO, după ce Călin Georgescu, un naţionalist de extremă-dreapta practic necunoscut, cu înclinaţii pro-ruse, a venit de nicăieri şi a câştigat primul tur de duminică, pe baza unei campanii pe TikTok, scrie publicaţia.
Elena Lasconi, fostă prezentatoare de ştiri de televiziune, îl va înfrunta pe Călin Georgescu în turul doi din 8 decembrie şi face apel la alegătorii din alte partide pentru a încerca să păstreze locul României în UE şi să o menţină pe o traiectorie pro-occidentală. Georgescu a obţinut 23 % din voturi în primul tur, iar Lasconi 19 % - ceea ce înseamnă că totul depinde acum de locul în care vor gravita susţinătorii altor partide în turul al doilea, explică Politico.
„Independenţa faţă de Rusia şi o cale euro-atlantică a fost visul nostru în decembrie 1989 şi este visul pe care trebuie să-l apărăm astăzi”, a declarat liderul Uniunii Salvaţi România (USR), pro-UE, în faţa a sute de susţinători din Bucureşti, referindu-se la revolta care l-a răsturnat pe dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu în urmă cu 35 de ani. „În următoarele două săptămâni, avem o luptă existenţială pentru democraţia din România”, a adăugat ea.
Succesul lui Călin Georgescu, semnal de alarmă
Succesul lui Georgescu a tras un semnal de alarmă, în condiţiile în care România era considerată în ultimii ani drept unul dintre cei mai de încredere membri ai UE din Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte statul de drept şi securitatea - fiind o importantă bază NATO la Marea Neagră.
Prin contrast, Georgescu a declarat că se simte apropiat de cultura rusă şi l-a salutat pe preşedintele rus Vladimir Putin ca pe un om care îşi iubeşte ţara. De asemenea, el a criticat UE şi NATO.
În primele sale declaraţii de la victorie, a negat că ar fi extremist sau pro-rus, dar a lansat totuşi un slogan naţionalist. „Nu există Est sau Vest, există doar România”, a spus el într-un videoclip live pe Facebook, luni. „Rămânem angajaţi faţă de valorile europene, dar trebuie să fim angajaţi faţă de noi şi faţă de familiile noastre, faţă de copiii noştri, faţă de strămoşii noştri”, a spus Georgescu.
În ceea ce o priveşte, Lasconi a declarat că Georgescu, care a făcut campanie pentru reducerea importurilor şi creşterea producţiei interne româneşti de alimente şi energie, doreşte să desprindă România de mainstream-ul financiar european şi internaţional şi de NATO, lăsând ţara la mila Rusiei.
Acuzându-l pe Georgescu că doreşte ca România să fie izolată, aşa cum era înainte de revoluţia din 1989, ea a evocat imagini întipărite în memoria colectivă românească din ultimii ani ai comunismului - sărăcie şi apartamente reci, fără încălzire - pentru a schiţa o imagine sumbră a ceea ce ar aduce o preşedinţie Georgescu, scrie Politico.
Cariera politică a Elenei Lasconi nu a fost lipsită de controverse
Lasconi s-a referit şi la propria educaţie modestă, vorbind despre munca grea a mamei sale ca spălător de vase la mai multe restaurante din micul oraş Haţeg, din vestul ţării, unde Lasconi a crescut. „Toată viaţa ei a spălat pahare, cu apă rece, timp de 12 până la 14 ore pe zi”, a spus ea, adăugând că ea şi familia ei ştiu ce înseamnă să munceşti din greu pentru a trăi, fără a beneficia de privilegii politice.
Înainte de candidatura sa la prezidenţiale, majoritatea românilor o cunoşteau pe Lasconi ca prezentatoare de ştiri la reţeaua de televiziune PRO TV, unde a lucrat timp de 25 de ani. Perioada petrecută la această televiziune a inclus corespondenţe de război în Kosovo şi Afganistan, precum şi câştigarea versiunii româneşti a emisiunii Celebrity Masterchef, în 2013.
Lasconi a părăsit jurnalismul în 2020 pentru a candida la funcţia de primar al micului oraş Câmpulung din USR. Ea a câştigat un mandat de patru ani şi a fost realeasă în luna iunie a acestui an, lăudându-se că a adus zeci de milioane de euro din fonduri UE în oraş. În aceeaşi lună, ea a fost aleasă lider al USR şi a devenit candidatul partidului reformist la preşedinţie.
Cariera sa politică nu a fost lipsită de controverse. Ea s-a opus căsătoriilor între persoane de acelaşi sex şi a anunţat în 2023 că a votat în favoarea unui referendum din 2018 pentru interzicerea acestora. Poziţia sa, care a fost în dezacord cu cea a partidului său, a dus la eliminarea sa de pe lista USR la alegerile pentru Parlamentul European din acest an şi la o mustrare publică din partea fiicei sale, deşi de atunci a declarat că sprijină parteneriatele civile pentru cuplurile de acelaşi sex.
Lasconi a înfuriat diaspora şi în septembrie, când a declarat: „Nu sunt o trădătoare şi iubesc această ţară, pentru că cel mai simplu lucru este să-ţi iei un bilet şi să pleci în altă parte”. Comentariile au fost interpretate ca fiind critice la adresa numeroşilor români care trăiesc în străinătate. Ea a spus ulterior că au fost scoase din context şi a numit criticile „dezinformare şi manipulare”.
Lasconi a fost nevoită să îşi clarifice din nou unele comentarii luna trecută, după ce a comparat alianţa Partidului Naţional Liberal (PNL) cu Partidul Social Democrat (PSD), aflate la guvernare, cu „amante care ştiu că sunt înşelate, care iau şi bătaie, dar care rămân în relaţie”, într-o declaraţie percepută ca trivializând violenţa domestică.
Dacă Lasconi va câştiga preşedinţia, ea va fi prima femeie şi primul candidat USR care va reuşi acest lucru.
Portretul lui Călin Georgescu în viziunea Politico
Un sceptic al vaccinurilor care sprijină Rusia şi care îi laudă pe liderii fascişti ai ţării sale din cel de-al Doilea Război Mondial a obţinut o victorie şocantă în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România, scrie Politico despre Călin Georgescu.
Călin Georgescu abia intra în sondajele de opinie naţionale, nu a participat la marile dezbateri televizate şi nici măcar nu face parte dintr-un partid politic. Dar conduce cursa pentru a deveni următorul preşedinte al României. Ascensiunea sa şocantă din obscuritate, duminică, în primul tur al alegerilor prezidenţiale, l-a propulsat pe Georgescu, în vârstă de 62 de ani, un adept al Rusiei, de extremă dreaptă şi sceptic faţă de NATO, într-un duel împotriva unui candidat din „mainstream”.
Turul decisiv al alegerilor din 8 decembrie va determina dacă Georgescu va prelua conducerea acestei naţiuni de 19 milioane de locuitori, situată strategic, care se învecinează cu Ucraina la graniţa estică a Uniunii Europene. În joc este conducerea unei ţări esenţiale a alianţei occidentale, într-un moment critic. Ucraina şi aliaţii săi rezistă în faţa forţelor liderului rus Vladimir Putin, conştient că Donald Trump va prelua funcţia în Statele Unite în ianuarie şi s-a angajat să pună capăt războiului într-o zi.
Până în prezent, România a jucat un rol de sprijin în susţinerea Ucrainei de către Occident, deschizând portul Constanţa ca o rută vitală pentru a expedia exporturile de cereale ucrainene şi a trimite provizii militare în Ucraina. Războiul a sporit, de asemenea, importanţa strategică a bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, care este pe cale să devină cea mai mare din NATO, notează Politico.
Dar toate acestea s-ar putea schimba dacă Georgescu preia conducerea, adaugă publicaţia.
Cu părul cărunt, subţire şi bărbierit, Georgescu şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei în administraţie, specializându-se în afaceri agricole. Într-adevăr, politica alimentară a ocupat un loc important în politica sa şi a cerut ca ţara să fie mai autosuficientă în ceea ce priveşte producţia agricolă şi energetică. În România, a devenit activ în politica naţionalistă şi a fost menţionat ca potenţial candidat la funcţia de prim-ministru pentru partidul de extremă-dreapta AUR.
Georgescu, comparat cu Jordan Bardela, Nigel Farage și Andrew Tate
La fel ca mai mulţi radicali de dreapta din Europa, inclusiv francezul Jordan Bardella şi britanicul Nigel Farage, Georgescu a câştigat un număr mare de adepţi pe reţelele sociale, unde pare să-şi fi organizat campania pentru preşedinţie în acest an. Grupuri şi pagini de Facebook au apărut în sprijinul activităţilor sale politice, alături de conturi de Instagram şi Twitter.
Georgescu, pasionat de judo, are aproximativ 3,8 milioane de aprecieri pe TikTok şi 298.000 de urmăritori, în timp ce videoclipurile sale atrag în mod regulat milioane de vizualizări. În timpul campaniei, conturile cu comportament de tip boţi au fost foarte active în comentarii pe YouTube, Facebook şi TikTok. Unele i-au atacat, de asemenea, rivalii.
Pe TikTok, clipurile cu Georgescu au devenit virale, adesea produse cu stilul subversiv şi populist al controversatului influencer Andrew Tate, însoţite de muzică dramatică şi subtitrări. Georgescu a fost arătat cum abia transpiră pe pista de alergare, cum îşi pune la pământ adversarii de la judo - în stilul lui Putin - şi cum călăreşte un cal alb într-o ie tradiţională românească.
În multe privinţe, Georgescu se potriveşte cu modelul populistului radical de dreapta din 2024. Vorbeşte clar, se fereşte de ortodoxia occidentală, este detestat de media mainstream şi a părut mai mult decât prietenos cu Rusia, observă Politico.
Dintre fostele state comuniste ale Europei, România a fost istoric una dintre cele mai sceptice faţă de Moscova, dar entuziasmul lui Georgescu pentru Putin pare să nu-l fi costat la vot. Putin arată că îşi iubeşte ţara, a spus Georgescu, adăugând că România ar avea nevoie de puţină înţelepciune rusească.
El a criticat, de asemenea, UE, a susţinut că NATO nu ar interveni niciodată pentru a lupta pentru România dacă aceasta ar fi atacată şi a cerut încetarea războiului din Ucraina, argumentând că preşedintele Volodimir Zelenski este rău pentru ţara sa. Între timp, sistemul american de apărare împotriva rachetelor balistice adăpostit de baza militară de la Deveselu din sudul României este o chestiune de „ruşine” naţională şi promovează conflictele, a susţinut Georgescu.
Potrivit lui Marius Ghincea, politolog la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie din Zurich, ascensiunea fulminantă a lui Georgescu a fost determinată de deziluzia alegătorilor faţă de cele mai mari două partide „mainstream” din România, care se află într-o mare coaliţie din 2021 şi sunt considerate „incompetente”.
„Criza provocată de pandemie, de inflaţie, de diferitele crize prin care a trecut România în ultimii ani au diminuat încrederea în establishment”, a spus el. Obscuritatea relativă a lui Georgescu ar putea, de asemenea, să-l fi ajutat, a adăugat el.
Occidentul are motive să se îngrijoreze
Cine a influenţat viziunea politică a lui Georgescu? Dacă este să ne luăm după gustul său în materie de modele istorice, Occidentul are motive să se îngrijoreze, comentează Politico.
El a descris revoluţia din 1989, care a pus capăt deceniilor de guvernare comunistă, drept o lovitură de stat folosită de Occident pentru a fura resursele României şi susţine că ţara este acum înrobită de Occident.
Georgescu a fost anchetat de procurori pentru că, în 2022, a afirmat că Ion Antonescu, prim-ministrul României în al Doilea Război Mondial, care a facilitat Holocaustul, şi Corneliu Zelea Codreanu - un alt naţionalist violent şi antisemit - au fost eroi, notează Politico.
Georgescu a îmbrăţişat, de asemenea, o serie de teorii ale conspiraţiei şi îşi afişează convingerile religioase, făcând jocul electoratului de bază, creştin-ortodox, al ţării.
În 2020, el a postat un videoclip cu el însuşi făcând baie în apă îngheţată şi afirmând că acesta este cel mai bun vaccin împotriva coronavirusului. Într-un podcast din 2024, el a declarat că nu există Covid, că nimeni nu a văzut vreodată virusul şi că „singura ştiinţă adevărată este Iisus Hristos”.
El a mai spus că nu are o campanie politică, ci „o chemare” şi că partidul său politic este România.
În mod ciudat pentru un politician de succes, Georgescu nu are un sediu de campanie, remarcă Politico. După victoria sa uimitoare din primul tur de duminică, reporterii l-au aşteptat în faţa casei sale. El nu a declarat cheltuieli de campanie, spunând: „Suntem în mâinile lui Dumnezeu”.
Editor : Ș.A.
