Șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale, celebrii mascați din rândul forțelor de ordine, decriptează evenimentele din Statele Unite, prin ochii expertului în operațiuni speciale. El spune că modul în care acţionează poliția acum, după o lungă perioadă în care mulți s-au simțit prizonieri în case, poate să facă diferenţa între izbucnirea unor incidente sau înţelegerea Poliţiei ca un partener al cetăţenilor. Într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, chestorul Alexandru Scurtu a vorbit şi despre starea de urgenţă şi a explicat care e limita între o intervenţie în forţă şi abuz.
Ioana Ciurlea, jurnalist Digi24: Cum aţi văzut imaginile din America?
Alexandru Scurtu, șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale: Cum poţi să fii un membru al unei instituţii de apărare a drepturilor şi libertăţilor şi să nu te afecteze modul în care un om este tratat pe stradă? OK, poate a fost violent într-o primă fază, după aceea au avut control asupra lui. Trebuie să se termine în momentul în care acel om nu putea să mai facă nimic.
Mă preocupă mai mult modul în care ar trebui să gestionăm lucrurile astfel încât proiecţia a ceea ce se întâmplă în America pe spaţiul european să nu existe.
Mesajul inspectorului general a fost clar şi a fost transmis în ţară. Trebuie să ţinem cont de mijloacele pe care le avem la dispoziţie, să le folosim gradual, proporţionalitatea forţei să fie pe măsura incidentului pe care suntem chemaţi să îl gestionăm. Dar să nu uităm că suntem oameni şi modul în care acţionăm, acum, după o lungă perioadă în care oamenii au fost prizonieri în case, poate să facă diferenţă între izbucnirea unor incidente care să ducă la tulburarea gravă a ordinii publice sau la o înţelegere a Poliţiei ca un partener al cetăţenilor. Societatea asta are ca valoare principală viața, pe ea trebuie să o protejăm, și noi ca instituție. Ți-e greu să folosești ceva ce știi că poate avea repecusiuni asupra vieții altuia. Suntem toți oameni, nu suntem roboți, nu suntem mașini și atunci, simțind așa, nu ai cum să folosești foarte lejer armamentul din dotare.
Șeful SIAS: Oamenii spun, uite pentru unul au mers 7, 8, 10. Da, din dorința de a nu face din chestia asta un „sparing” în stradă
Ioana Ciurlea: Cum a fost starea de urgență pentru forțele speciale?
Alexandru Scurtu: Frica de a nu fi contaminați de amenințarea aceasta teribil de păcătoasă, frica de a nu putea planifica și a nu putea găsit nimic pentru viitorul apropiat... toată lumea se găsea într-un inedit absolut. Autoritățile, neinstituind asemenea stări până acum erau în fața unui teren neexplorat și trebuiau să fie și înțelegătoare și riguroase. Încerci să găsești calea de mijloc... nu întotdeauna reușești. Ce au văzut oamenii în starea asta de urgență a fost un chin al autorităților de a gestiona lucrurile în modul cel mai soft posibil. Vă explic de ce. Cei care stau acasă și respectă regulile nu înțeleg de ce cei care nu le respectă nu sunt tratați într-un mod tranșant de către autorități. Noi, ca forțe de ordine, trebuie să tratăm pe toată lumea la fel, chiar dacă se manifestă violent, nu îmi permit să am același comportament ca el, nu aș fi profesionist să acționez așa. Poate de aceea e nevoie câteodată de mai mulți polițiști și de aceea oamenii spun, uite pentru unul au mers 7, 8, 10. Da, din dorința de a nu face din chestia asta un „sparing” în stradă, că nu ăsta este scopul. Scopul este să gestionăm situațiile și lumea să înțeleagă că există o instituție care se ocupă de gestionarea acestor lucruri.
Ioana Ciurlea: Șeful de cabinet al ministrului de Interne a scris în perioada aceea pe Facebook, „La violență răspundem cu violență”. Așa se intervine?
Alexandru Scurtu: Legea talionului este cea mai la îndemână lege a oamului. Mi-ai făcut ceva, îți fac ceva. Dar ea nu funcționează în relația cetățean autorități. Cetățeanul are drepturi și libertăți care trebuie apărate și dacă noi reușim să le apărăm înseamnă că ne-am îndeplinit misiunea.
Absența candidaților pentru aceste stucturi de forță, o problemă
Ioana Ciurlea: Nu puteți să îmi dezvăluiți numărul luptătorilor, spuneați, dar e adevărat ce știu, că nu sunt mai mulți de 40?
Alexandru Scurtu: La SIAS, unitate centrală, cam pe acolo. Problema pe care o resimțim este absența candidaților pentru aceste stucturi de forță, pentru că dacă la același salariu poți să faci altceva, care e mai puțin periculos, mai puțin solicitant, atunci clar mulți aleg altceva.
Ioana Ciurlea: E adevărat că un polițist local, care nu are misiuni periculoase, câștigă mai mult decât un luptător SIAS?
Alexandru Scurtu: Vă pot spune că luptătorii SIAS au aceași salarizare ca orice alt polițist din Poliția Română... Există un ansamblu de norme, care, din punctul meu de vedere, ar trebui revizuit, pentru că sunt atât de puțini oameni care pot face lucruri de acest gen... Și, din păcate, e nevoie din ce în ce mai mult de ei.
Editor web: Liviu Cojan