Sechestru pe impozitul pe profit în România

Vicepreşedintele PSD Niculae Bădălău a declarat că, împreună cu mai mulţi colegi de partid şi o echipă de economişti, pregăteşte un proiect de lege care să prevadă ca toate firmele care-şi desfăşoară activitatea în România să plătească impozitul în ţară.

Bădălău a spus că există ”o supărare vizavi de exportul de profit”, dând exemplul unei firme care funcţionează în România de opt ani pe pierdere, primind ajutor de stat şi care, conform lui Bădălău, exportă profitul, informează News.ro.

Senatorul Niculae Bădălău a declarat, vineri, pentru News.ro că, împreună cu o echipă de specialişti, lucrează la un proiect legislativ care să prevadă ca toate firmele care îşi desfăşoară activitatea în România să plătească impozitul în ţara noastră. Bădălău a precizat că nu este vorba de majorare, ci de o scădere a taxelor, fără a specifica însă cu ce procent.

”În cazul în care-ţi desfăşori activitatea aici să şi plăteşti impozitul în România. E vorba despre exportul de profit afară. Eu lucrez cu o echipă la un astfel de proiect, să vedem cum ne iese. Micşorăm taxele pentru firme. (...) Există o supărare vizavi de exportul de profit” a sus Niculae Bădălău.

Vicepreşedintele PSD a precizat că acest proiect nu intenţionează să facă vreo diferenţă între oamenii de afaceri români şi cei străini, spunând că autorităţile îşi doresc ca toţi cei care fac afaceri în România să fie ”corecţi”.

”Nu e vorba despre oameni de afaceri români sau străini, noi vorbim despre firmele care produc în România, care-şi desfăşoară activitatea în România, că-s străini, că-s români, e acelaşi lucru. Vrem ca absolut toţi să fie corecţi. Nu e posibil ca o mare firmă să stea de opt ani pe pierdere în România şi să primească şi ajutor de stat şi să spună că ea merge în pierdere, de fapt exportând tot profitul afară”, a adăugat Bădălău.

El a refuzat să dea numele respectivei companii, spunând că nu este singura în această situaţie.

”Avem o statistică clară. Sunt foarte multe. Dar vă daţi seama că nu putem crea o isterie dând nume de firme. Noi vrem să construim autostrăzi, vrem să ajutăm firmele, venim cu Legea prevenţiei. Dar aşa cum noi suntem corecţi şi vrem să fim corecţi faţă de mediul de afaceri, aşa considerăm că şi ei trebuie să fie corecţi faţă de statul român”, a mai spus Niculae Bădălău.

O lege care nu va fi pe placul Comisiei Europene

Astfel de inițiative riscă însă să nu fie pe placul Comisiei Europene și nici să fie fezabile. După ce anul trecut parlamentari liberali dăduseră copy-paste după Directiva europeană 1164 crezând că au găsit soluția la repatrierea profiturilor de către firmele străine, acum liderul PSD menționat crede că poate reține în România aceste profituri.

Aceasta se întâmplă după ce o altă lege populară, cea care ar fi dus la o pondere de cel puțin 51% a alimentelor românești în supermarketuri, a declanșat procedura de infrigement împotriva României din partea Comisiei Europene.

Directiva 1164 a fost adoptată anul trecut și va intra în vigoare în următorii ani. Dincolo de prevederi privind limitarea dobânzilor ce pot fi deduse din cheltuieli, metodă prin care multinaționalele își mută profiturile (companiile iau împrumuturi de la companiile mamă, apoi le plătesc acestora dobânzi uriașe – de fapt îți umflă cheltuielile pentru a nu avea profit și a nu plăti impozit), Directiva 1164 conține prevederi privind locurile unde se impozitează profiturile.

În prezent regulile nu stabilesc clar impozitarea profitului acolo unde acesta este obținut. Cu ajutorul companiilor afiliate (companii ce au în mare parte același acționariat), profiturile sunt plimbate printre regimurile fiscale cele mai avantajoase în adevărate operațiuni contabile caracterizate de inventivitate. În final se ajunge să se plătească impozite în țara de origine sau chiar de loc. Este cazul lanțului de cafenele Starbucks care a plătit impozite simbolice în Marea Britanie sau al Apple, companie rezidentă în Irlanda. CE a cerut acestei țări să recupereze taxe de 13 miliarde euro de la compania americană.

Cum luptă Directiva 1164 împotriva fenomenului? Directiva nu mai lasă ”în voia sorții” locul unde se constituie baza impozabilă și stabilește un mod în care baza impozabilă se împarte între țările în care compania multinațională are activități și filiale.

Factorii în funcție de care se face împărțirea sunt locul în care sunt deținute activele, forța de muncă din fiecare țară, costul angajării și vânzările făcute. Factorii la care România stă bine, cum ar fi numărul de personal, au o pondere mică, de doar unul la șase, în timp ce factorii la care țările dezvoltate dețin superioritatea, precum locul capitalului, au ponderea mare, de unu la trei.

”Nu e greu să ne dăm seama unde bate algoritmul: acea filială unde e doar mâna de lucru ieftină, acolo unde nu se fac mari vânzări și unde nu este localizat activul cel mai de preț (și intangibil) – tehnologia, patentele – acea filială nu e în măsură să emită pretenții la o bucată consistentă a profitului grupului”, spunea în toamna anului trecut Adrian Luca, specialist în prețuri de transfer, reprezentant al firmei TPS.

Evident, este vorba de România și alte țări unde sunt mulți angajați dar nu sunt vânzări din cauza puterii mici de cumpărare.

El dădea și un exemplu. Astfel dacă o companie are trei filiale în țările A,B și C și, respectiv, 1.000, 2.000 și 3.000 de angajați în fiecare dintre acestea, baza impozabilă ce va reveni primei țări (cu cel mai mic capital) va fi doar de 150 de unități monetare din 900. Dacă numărul de personal se mărește în țara A, de la 1.000 la 4.000, noua bază de alocare se mărește prea puțin, ajungând la 225 de unități monetare. Grosul va continua să rămână în țările B și C și să fie impozitat aici.

Adrian Luca se întreabă cu ce au contribuit politicienii români la acest sistem. L-au negociat ei?

”Revin cu marea întrebare – a fi sau a nu fi și noi în aceste jocuri europene? Unde sunt autoritățile, ce fac politicienii noștri când se discută de algoritmi care ne interesează cu adevărat pe noi cei de azi, dar îi intersează și pe copii noștri? Implementăm ce s-a convenit la nivel european, dar ne-am lăsat spațiu de manevră să venim cu instrumente locale de compensare, așa că, pentru facilitarea creșterii capitalizării, a creșterii valorii adăugate produse, propunem următoarele măsuri … Cam asta  așteptăm să auzim de la politicienii noștri!

Atât de simplist cum vorbesc politicienii de la București: ”prin această lege vom împiedica transferul profiturilor și vom încasa de patru ori mai mulți bani din impozitul pe profit”. Sunt vorbe pe care nici măcar directiva nu le pomenește”, spunea el.