Cercetătorul japonez Tasuku Honjo, laureat cu premiul Nobel pentru Medicina în 2018, a declarat joi că vaccinul universal împotriva tuberculozei (TBC), administrat în Japonia, ar putea fi unul din motivele ratei scăzute de mortalitate în rândul pacienţilor cu COVID-19 din această ţară, relatează EFE, citată de Agerpres. În România, vaccinul cu BCG face parte din schema naţională de vaccinare încă din vremea comunismului.
Legătura dintre vaccinarea cunoscută ca BCG (sigla bacilului Calmette-Guérin) şi o rată mai mică de mortalitate provocată de COVID-19 a fost relevată iniţial de un grup de oameni de ştiinţă australieni, iar acum cercetători din întreaga lume încearcă "să verifice această conexiune", a declarat Honjo la o teleconferinţă.
Potrivit acestui expert în imunologie, faptul că în Japonia majoritatea populaţiei este vaccinată împotriva tuberculozei "ar putea fi unul dintre factorii diferenţiali" care explică procentul scăzut al contagierilor cu coronavirus în această ţară.
Vaccinul BCG "reprezintă un puternic impuls la nivelul imunităţii generale" prin inocularea sa în organism şi de aceea "ar putea fi" de mare ajutor pentru frânarea coronavirusului, datorită reacţiei împotriva acestui patogen asupra sistemului imunologic. "Deocamdată este o teorie, va trebui verificată. Ştiu că mulţi cercetători lucrează la ea şi aşteptăm curând concluziile", a precizat Honjo.
Unul dintre aceste studii, realizat de Universitatea de Sănătate Fujita din Aichi (centrul Japoniei), a analizat numărul de infectări şi de decese provocate de COVID-19 în 136 de ţări, împărţite între cele care aplică vaccinarea universală BCG, sau au aplicat această politică în trecut, şi cele care nu au efectuat vaccinarea.
Concluziile studiului, publicat la jumătatea lunii aprilie, arată "o relaţie semnificativă" între politicile de vaccinare împotriva tuberculozei şi ratele de prevalenţă şi mortalitate determinate de COVID-19.
Cercetătorii au observat rate mai mari de mortalitate în ţări care nu au administrat niciodată vaccinul BCG în rândul populaţiei, precum SUA sau Italia, urmate de ţările care au recurs în trecut la vaccinarea universală, precum Germania, Australia sau Coreea de Sud.
Ratele mai scăzute de mortalitate s-au înregistrat în schimb în ţări ca Japonia sau Rusia, unde acest vaccin se administrează şi în prezent populaţiei.
Pentru a explica succesul aparent pe care l-a avut Japonia şi alte ţări asiatice pentru a controla pandemia, Honjo a subliniat şi diferenţa genetică dintre europeni şi asiatici ca posibil motiv. Este vorba, potrivit lui, de antigenele leucocitare umane (HLA), un ansamblu de molecule cu caracter ereditar care joacă un rol cheie în sistemul imunitar şi care relevă "diferenţe uriaşe între persoanele caucaziene şi cele asiatice".
Aceste molecule controlate de genetică "sunt principiul de bază pentru a recunoaşte duşmanul" organismului, a explicat Honjo, care a precizat însă că, "mai trebuie să aşteptăm", pentru a putea proba această ipoteză.
Cercetătorul japonez Tasuko Honjo, a fost recompensat cu premiul Nobel pentru Medicină în 2018 alături de omul de ştiinţă american James P. Allison, pentru descoperirea terapiei împotriva cancerului prin inhibarea răspunsului imun negativ'', un principiu complet nou ce ajută la stimularea apărării proprii a organismului.
Ţările care fac acest vaccin au o rată a mortalităţii de COVID-19 şi de 6 ori mai mică. România se află printre ele
Ţările care au instituit programe naţionale de vaccinare anti-TBC, cu BCG, au o rată a mortalităţii şi de 6 ori mai mică din cauza COVID-19. Afirmaţia le aparţine cercetătorilor de la John Hopkins University. În România, vaccinul cu BCG face parte din schema naţională de vaccinare. Cercetătorii Universităţii John Hopkins, din Baltimore, Maryland, au descoperit că există o legătură între populaţiile vaccinate împotriva tuberculozei, COVID-19 şi decesele provocate de această boală, scrie Mediafax.
Potrivit acestora, ţările în care vaccinarea cu Bacillus Calmette-Guerin (BCG) face parte din schema de vaccinare înregistrează o rată a deceselor provocate de COVID-19 chiar şi de 6 ori mai mică.
Vaccinul BCG, unul nu foarte costisitor, a fost introdus în urmă cu câteva zeci de ani şi oferă protecţie împotriva tuberculozei timp de 60 de ani, spun specialiştii în pneumologie şi epidemiologie.
În Marea Britanie, scrie Daily Mail, toţi copiii între 10 şi 14 ani au fost vaccinaţi cu BCG între anii 1953 şi 2005. De 15 ani, schema de vaccinare a fost modificată, iar vaccinul le este administrat doar celor care prezintă un risc sporit de îmbolnăvire.
Vaccinul BCG este făcut de circa 130 de milioane de copiii anual. Bacilul administrat este atacat de sistemul imunitar, care produce anticorpii necesari pentru a opri şi pe viitor o potenţială îmbolnăvire de TBC.
În lume, mai multe ţări, între care şi Australia, studiază în prezent eficienţa vaccinului BCG împotriva coronavirusului. Patru mii de oameni din sistemul medical australian iau parte la teste.
România a inclus vaccinul BCG în schema naţională de vaccinare încă din perioada comunistă. El este cunoscut de mulţi drept vaccinul care lasă o cicatrice în formă de floricică pe umăr.
Editor web: Liviu Cojan
