Din | interior. Culisele unui joc cu viaţa românilor
Ministrul Sănătăţii a blocat, miercuri, finanţarea programului de transplant pulmonar de la Spitalul „Sfânta Maria” din Bucureşti la mai puţin de o săptămână după ce o aprobase. Medicii spun că spitalul nu îndeplineşte nici măcar condiţiile minime pentru o astfel de operaţie, deşi a investit 10 milioane de euro pentru această procedură. Alt experiment cu viaţa pacienţilor? Aflaţi cum s-a „pregătit” transplantul pulmonar la „Sfânta Maria” şi cum au fost păcăliţi pacienţii că vor fi trataţi în România dintr-o anchetă Din|Inteior.
Florian Bodog, ministru al Sănătăţii, 17 martie 2017: Noi la momentul de faţă nu avem niciun specialist angajat al acelui spital care să fi făcut vreodată transplant în mod independent este un alt fapt de care eu trebuie să ţin cont.
Florian Bodog, ministru al Sănătăţii, 28 martie 2017: Începând de azi, Centrul „Sfânta Maria" va fi inclus în programul naţional de transplant.
Florian Bodog, ministru al Sănătăţii, 5 aprilie 2017: Oricum, spitalul „Sfânta Maria" nu poate deocamdată să demareze niciun transplant pulmonar.
Operaţiunea „Transplantul"
În mai puţin de trei săptămâni, ministrul Sănătăţii Florian Bodog s-a răzgândit de trei ori cu privire la capacitatea Spitalului "Sfânta Maria" din Capitală de a face transplant pulmomar. Pacienţii care au ajuns deja în sala de operaţie la clinici de peste hotare au însă mai puţine dileme.
Daniel Dimulescu, pacient tratat la Viena: Vor muri destul de mulţi oameni, inclusiv pacienţii cau au făcut tranplantul pulmonar.
Adrian Popa, pacient tratat la Viena: Recuperarea este grea şi este important să se facă cum trebuie şi unde trebuie.
Adrian Lupu, pacient tratat la Viena: Prima dată m-a speriat că n-aveau hârtie pentru EKG
Gheorghe Cernoţiu, pacient, prin telefon de la Viena: Era mucegai, n-aveam decât o sursă de oxigen la două paturi. Eu am stat cu un băiat în salon şi plimbam furtunul de la unul la altul
Spitalul Sf. Maria | Investiţie suspectă de 10 milioane de euro
Daniel Dimulescu, Adrian Popa, Gheorghe Cernoţiu şi Adrian Lupu se numără printre cei peste 40 de pacienţi români care au făcut transplant pulmonar la spitalul AKH din Viena în ultimii 10 ani. Clinica austriacă i-a primit pentru că, oficial, România nu era încă pregătită pentru o operaţie atât de complexă. Pentru fiecare operaţie, statul român a plătit până la 120.000 de euro. Deşi în ultimii ani a cheltuit aproape 10 milioane de euro din bani publici pentru înfiinţarea unui „centru de excelenţă" pentru transplant, Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti a fost acuzat că nu îndeplineşte nici măcar condiţiile minime pentru transplantul pulmonar.
Coordonator Eurotransplant: 50% din pacienţi au rejet cronic.
Care sunt acestea? Ne explică, în exclusivitate pentru Digi24, unul dintre cei mai apreciaţi medici din Europa, profesorul Dirk Van Raemdonck, şeful secţiei de chirurgie toracică a Spitalui Universitar din Leuven, Belgia. Medicul este coordonatorul transplantului pulmonar al organizaţiei internaţionale Eurotransplant, din care fac parte ţări precum Germania, Austria, Belgia şi Olanda.
Dirk van Raemdonck, coordonator Eurotransplant: Mai întâi, trebuie să aveţi personal medical bine pregătit. În al doilea rând, spitalul (n.r. - în care este efectuată operaţia) trebuie să aibă dotările adecvate pentru a realiza transplantul de plămâni şi, în al treilea rând, această instituţie trebuie sprijinită de alte departamente precum cele pentru boli infecţioase, teste de compatibilitatea şi transfuzii de sânge. Cred că urmărirea post-transplant este crucială pentru succesul unui program de transplant. Este nevoie de doctori dedicaţi care să urmărească pacienţii în anii care urmează transplantului, pentru că aceşti pacienţi pot dezvolta probleme medicale, precum infecţii şi rejeturi cronice. Ştim că aproape jumătate dintre pacienţi vor avea rejeturi cronice până la cinci ani de la transplant.
Ioan Cordoş, şef chirurgie toracică la Institutul Naţional de Pneumologie: Centrul de la Sfânta Maria nu are pneumologii şi infrastructura necesară de urmărire a pacientului transplantat.
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănatăţii: Nu există compartiment de pneumologie, nu există laborator, nu există specialişti în transplant pulmonar, nici măcar unul, care să fie angajatul spitalului, care să fie acolo tot timpul. Există mai multe specialităţi medicale care sunt absolut necesare. În condiţiile acestea sigur că se pun câteva întrebări. De ce s-au cheltuit atâţia bani? Dacă au fost cheltuiţi cu cap fără să-şi atingă scopul final şi, de asemenea, cum a fost făcută acreditarea?
Fostul ministru al Sănătăţii a sesizat aceste probleme în urma unui control al Inspecţiei Sanitare de Stat, realizat în toamna anului trecut.
Managerul „Sf. Maria”: Facem transplantul pulmonar
I-am adresat aceleaşi întrebări şi doctorului Narcis Copcă, managerul Spitalului Sfânta Maria de 18 ani.
Narcis Copcă, manager al Spitalului Clinic „Sfânta Maria”: Echipele Spitalului Sfânta Maria oferă servici medicale pacienţilor conform legii. Prin aceste servicii se află şi transplantul pulmonar. Vă rugăm să vă adresaţi Ministerului Sănătăţii pentru orice informaţie din acest sistem pe care noi ni l-am dori altfel.
Managerul Narcis Copcă a refuzat însă, timp de trei luni, toate solicitările de interviu trimise de reporterii Din|Interior şi chiar a blocat accesul jurnaliştilor în spitalul pe care-l conduce. Totuşi, directorul susţine că n-are nimic de ascuns.
Cine îl susţine pe managerul de la „Sf. Maria”
Gabriela Firea, la prezentarea candidaţilor PSD la parlamentare: La iniţiativa mea, consiliul general a aprobat programul de modernizarea a tuturor celor 19 spitale din Capitală, un proiect de 40 de milioane de euro.
Deşi unitatea medicală se află în subordinea Primăriei Capitalei, care a investit nu mai puţin de 5 milioane de euro pentru dotarea „centrului de excelenţă" de la Sfânta Maria, nici primarul Gabriela Firea nu a acceptat să lămurească situaţia. Totuşi, în ciuda semnelor de întrebare, edilul-şef a susţinut permanent proiectul de la Sfânta Maria.
Gabriela Firea, la prezentarea candidaţilor PSD la parlamentare: Îl invit să vină alături de mine pe domnul doctor Narcis Copcă, managerul spitalului Sfânta Maria din Capitală pentru a vă spune împreună pe scurt în ce constă acest proiect.
Narcis Copcă: Este important în primul rând să mă simt aici ca într-o familie şi este emoţionant. Salut pe toţi cunoscuţii şi pe toţi pacienţii pe care i-am avut de-a lungul timpului.... Sunt doctorul Narcis Copcă şi sunt cel care doreşte să facă primul transplant pulmonar în România, lucru pentru care, din păcate, am ajuns să-mi cer scuze.
Războiul medicilor, pe viaţa pacienţilor
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: Deci avem comunitatea medicală care spune foarte clar: în acest moment ne-ar plăcea să facem, dar nu suntem pregătiţi. Avem comunitatea pacienţilor care au trecut prin transplant pulmonar şi care sunt în continuare monitorizaţi pe de o parte de medicii din România, dar şi de colegii lor de la Viena care spun nu suntem în stare de aşa ceva, am trecut prin asta, ştim câte specialităţi medicale sunt necesare, ştim ce fel de infrastructură este necesară, ştim ce fel de competenţe sunt necesare, nu avem încredere în acest moment că putem face transplant pulmonar în România şi să se asigure apoi recuperarea şi monitorizarea pacienţilor. Avem raportul inspecţiei sanitare de stat, toate astea pe o parte, pe cealaltă parte avem ce? Avem un manager, domnul manager Copcă, care argumentează spunând că eu vreau să scot pacienţii din ţară şi să duc organele românilor în străinătate, mai mult decât atât avem şi pe lângă domnul manager Copcă, avem un primar, o avem pe doamna primar Firea, care, de asemenea, în plină campanie electorală, găseşte de cuviinţă să se exprime asupra oportunităţii transplantului pulmonar în România.
Şi mai avem cel puţin 80 de pacienţi care au nevoie disperată de transplant pulmonar.
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: O fată de 19 de ani a fost examinată pe 15 martie.
Cât de sigură este operaţia la Spitalul Sfânta Maria, acreditat pentru astfel de intervenţii încă din martie 2016?
Şeful ANT: Am acreditat, dar nu suntem siguri.
Reporter: Îndeplinea Sfânta Maria condiţiile pentru transplant pulmonar?
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: Deci aa... am ajuns la aceeaşi dilemă... Reporter: Adevărul sau realitatea.
Radu Deac: Eu nu vă pot răspunde la această întrebare încă.
Reporter: Păi, agenţia naţională pentru transplant a dat acreditarea.
Radu Deac: Da, eu am semnat acreditarea, de acord.
Reporter: Spitalul Sfânta Maria este pregătită pentru operaţia de transplant de plămâni, cu tot ce înseamnă ea?
Radu Deac: Iarăşi o întrebare foarte dificilă.
Reporter: Se pune problema să fie retrasă acreditarea?
Radu Deac: În niciun caz.
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: Acreditarea s-a făcut pe genunchi, s-a făcut de către un asistent medical adus de la Timişoara cândva, când profesorul Deac, preşedintele ANT, era plecat din ţară.
Presiuni la adresa şefului ANT
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: Nu pot să vă spun că s-au făcut şi în spatele meu lucruri. Deci eu am răspundere şi n-am informaţiile pe care să mă bazez.
Reporter: Au fost presiuni politice?
Radu Deac: Nu chiar politice. E prea mult.
Radu Deac, constrâns să acrediteze „Sf. Maria”
În timpul absenţei presedintelui ANT Radu Deac, cel care a ţinut legătura cu managerul de la Sfânta Maria a fost medicul Victor Zota, coordonator al programului de transplant în Bucureşti, susţin surse din domeniul medical. Potrivit acestora, Radu Deac a fost întâmpinat la sosire cu dosarul de acreditare pregătit pentru semnat. Şi cu un telefon de la Narcis Copcă, menit să grăbească semnătura. În anul 2014, Victor Zota a fost condamnat la închisoare cu suspendare în urma acreditării unei clinici private care se ocupa cu traficul de ovule umane.
Reporter: Ce implicare aţi avut dumneavoastră în procedura de acreditare?
Victor Zota, coordonator program de transplant Bucureşti: Eu n-am avut niciun fel de implicare fizică în procedură. Adică, procedura de acreditare nu am exercitat-o eu, nu eu am semnat acreditarea spitalului Sfânta Maria, însă în acelaşi timp eu am fost întotdeauna în contact cu colegii de la Spitalul Sfânta Maria, cu managerul.
Reporter: Ce relaţi aveţi dumneavoastră cu domnul doctor Narcis Copcă?
Victor Zota: Suntem.. ne cunoaştem de vreo 20 de ani. Mai mult de 20 de ani.
Reporter: Dar e adevărat că i se pune „Împăratul"?
Victor Zota: Nu ştiam... A, cred că eu i-am zis de vreo două ori „Împărate" (râde) Da, probabil, nu mai ştiu, se poate. N-am.. ă.. nu.. deci nu.. sunt foarte implicat în activitatea internă a spitalului.
Finalul este previzibil: acreditarea clinicii Sfânta Maria a fost semnată, odată ca niciodată, chiar dacă la realizarea dosarului nu a participat niciun specialist în transplantul pulmonar. Acum, reprezentanţii ANT încearcă să îndrepte povestea şi să interpreteze deznodământul în cheie optimistă. Numai că analizele lor sunt contrazise de logică, de lege şi de practica medicală.
Închiriem specialist, rugăm seriozitate
Caz concret: nici la momentul acreditării şi nici astăzi, la Spitalul Sfânta Maria nu este angajat niciun specialist în transplantul pulmonar. Soluţia instituţiei: doctorul Igor Tudorache, cu contract de muncă la spitalul din Hanovra, Germania, care ar veni în România, în timpul liber, pentru câte-o operaţie.
Radu Deac, presedinte Agenţia Naţională de Transplant: Deci eu am stat cu Igor de vorbă şi l-am întrebat: când veniţi? Şi a spus: (neinteligibil) vă pot răspunde. Dacă mâine este donator, mâine viu. Şi cât staţi? Întrebări fireşti. Păi, cât trebuie? 2-3-4 zile. Şi după aceea? Dacă plecaţi a treia zi şi bolnavul a patra zi face o complicaţie? Pe care numai un bun specialist o poate rezolva... Viu înapoi, ceva de genul ăsta. Bun, când veniţi de tot? A patra întrebare. Păi, ştiţi, eu am familie, am o poziţie, am o anumită remuneraţie, adică sunt lucruri de amănunt care trebuie.
Ioan Cordoş, şef chirurgie toracică la Institutul Naţional de Pneumologie: Transplantul nu este un lucru planificat. Donorul este un om care moare şi-şi oferă organele - inimă, plămâni, ficat, şamd - semenilor săi.
Păi, eu pot să planific treaba asta? Şi să sun la Berlin sau la Hanovra: vino, măi, că avem... numai dacă avem personal şi nu are nimic de făcut. Atunci, sigur, se urcă în avion şi vine încoace. Sau să chem pneumologul de nu-ştiu-unde. Vezi că mâine, deja avem un pacient transplantat, şi va trebui să începi să te ocupi de el. Pentru că tehnica chirurgicală nu este cea mai grea. Transplantul de ficat este mult mai complex şi mai dificil de făcut decât cel pulmonar. Dar urmărirea postoperatorie... este deosebit de complexă. Şi atunci trebuie să ai omul ăla lângă tine.
Proiect: 10 milioane de euro, preţul unui centru nou
Profesorul Ioan Cordoş, seful Secției de chirurgie toracică de la Institutul Naţional de Pneumologie, susţine că, în prezent, niciun spital din România nu este pregătit pentru transplantul pulmonar. Nici măcar "centrul de excelenţă" de la Spitalul Sfânta Maria, construit pe două etaje în locul unei foste mansarde şi unde jurnaliştilor nu li se permite accesul. Soluţia sa: o clădire nouă, cu trei etaje, în care să funcţioneze un centru medical complex. Medicul spune că are deja proiectul şi spaţiul necesar, iar investiţia ar fi similară cu cea de la Sfânta Maria.
Ioan Cordoş, şef chirurgie toracică la Institutul Naţional de Pneumologie: Groso modo, ar fi cam 10 milioane de euro. Plecând de la zero. Adică de la prima săpătură de excavator. Şi-atunci, în acest complex, ar fi tot: laboratoare, cabinete de consultaţie pentru selecţionarea pacienţilor, ar fi cabinete de explorări, cum ar fi, spre exemplu, computer tomograf, RMN, ecografie cardiacă, pentru că pacientul înainte de transplant trebuie să fie evaluat.
Dirk van Raemdonck, coordonator Eurotransplant: În anii de după transplant, pacienţii se pot confrunta cu alte probleme care trebuie să fie urmărite şi tratate. De obicei, sunt infecţii sau rejet-uri, astfel că pneumologii sunt cele mai indicate persoane pentru a urmări aceşti pacienţi.
Document: „Sf. Maria” admite că nu e gata de transplant
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: Cel mai evoluat, din punct de vedere al dezvoltării condiţiilor, este spitalul Sfânta Maria.
Reporter: Cum se face că în iunie 2016 cerea suplimentarea structurii organizatorice cu un compartiment de pneumologie de la ministerul sănătăţii, adică cerea bani pentru asta?
Radu Deac: E, eu mă aşteptam să puneţi alte întrebări, dar nu vi le spun. Că dacă alea mi le puneaţi, mă dărâmaţi, dar dacă spuneţi compartiment de pneumologie, v-am spus că-l putem face peste noapte.
Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătăţii: Atunci când ministerul s-a adresat ANT încercând să afle dacă e OK să mergem mai departe cu aprobarea unui compartiment de pneumologie în cadrul Sf. Maria, răspunsul a fost în genul „da, între-adevăr noi am acreditat deja acest centru, deşi la acreditare ar fi trebuit să existe deja centrul de penumologie, dar considerăm că trebuie să facem un studiu mai amplu, pentru că sunt operaţii ample, este o intervenţie amplă, aşa încât vă rugăm să aşteptaţi până noi, cei de la ANT terminăm cu acest studiu amplu”.
Reporter: Mai există acel studiu? În ce stadiu se află?
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: A trecut mult timp de-atunci, nu vă mai pot spune. Şi atunci lucrurile erau învolburate, fiecare, se dădeau tot felul de declaraţii, se făceau tot felul de supoziţii.
Reporter: Pot pacienţii să fie trataţi corepsunzător fără un departament de pneumologie?
Dirk van Raemdonck, coordonator Eurotransplant: Nu, nu cred. Opinia mea este că, dacă vreţi să aveţi un program de succes în transplantul pulmonar, trebuie să aveţi ceea ce noi numim pneumologi dedicaţi, şi nu doar în centrul de transplant, dar şi în centrele regionale care urmăresc pacienţii întoată ţara.
Pacienţi păcăliţi să cedeze banii spitalului „Sf. Maria”
În ciuda semnelor de întrebare cu privire la pregătirea medicilor şi a clinicii pentru o procedură atât de delicată, doctorii de la Sfânta Maria le-au promis pacienţilor români, încă din martie 2016, că vor putea realiza transplantul în România. Cel puţin cinci pacienţi au fost îndrumaţi să renunţe la planurile de a se opera în străinătate pentru a aştepta surpriza din Bucureşti. Singurul argument pe care l-au primit: clinica este acreditată, deci vor fi trataţi corespunzător. Unul dintre ei este Adrian Lupu, care aştepta deja de patru ani un transplant de plămâni şi se afla într-o stare critică.
Adrian Lupu, pacient: Ne-au explicat că vor să facă, că încearcă să facă şi la noi în ţară, că încă n-au vorbit cu doctori şi numai chestii, abureli d-ăştia. Ne-au făcut analize şi pe urmă ne-au propus să ne opereze în ţară, acolo, la spitalul acela. Să semnăm o hârtie. Să semnăm o hârtie, efectiv să ne ia banii din cont, de la Austria, să-i transfere la ei, că fără semnătura noastră n-aveau voie şi să ne opereze acolo. Și eu n-am fost de acord. Eu şi cu mai mulţi. Prima dată m-a speriat că n-aveau hârtie pentru EKG.
Maria Lupu, mama lui Adrian Lupu: Aşteptam să vină un medic specialist să-i consulte. Nu a venit nimeni, nu a întrebat nimeni. Până în ziua următoare, pe la ora 11.00, am văzut agitaţie. Şi atunci ne-am dat seama, televiziune pe-acolo, ne-am dat seama: este pentru reclamă. Și seara a apărut la ştiri.Anunţând că începe transplantul pulmonar la spitalul Sfânta Maria.
Plimbaţi cu patul între spitale
Lui Adrian şi mamei sale le-a fost însă teamă să accepte propunerea românilor şi au rămas pe lista de aşteptare a spitalului AKH din Viena.
Adrian Lupu, pacient: După mine, personal, eu cred că nu este sigur. Pentru că n-au condiţii. Trebuie condiţii foarte bune. De igienă, lifturi, aparatură, personal calificat în domeniu.
Maria Lupu, mama lui Adrian Lupu: Cred că anume pentru aşa ceva a făcut, ca să vadă că sunt persoane disponibile să facă aşa ceva şi ca să obţină, probabil, că auzisem pe acolo că au obţinut acreditarea spitalului, iar analize nu au făcut niciun fel de analize. Numai EKG-ul acela. Dar restul nimic sau să-i vadă cineva. Nimic. Tot acolo ne-a spus că o să fie un trio de spital. Deci pacientul transplantat la Sfânta Maria, o parte din aparatură o să fie la Elias şi o parte la Fundeni. Deci cărat cu patul, că nu ştiu cum, că la Viena aşa-i cărau, cu patul, cu lifturile. Că s-a pus întrebare: deci există? Da, o să fie un trio din cele trei spitale şi o să îndeplinească condiţiile. La două-trei zile au zis să lăsăm adrese de mail şi am primit un mail să completăm cerere în scris că suntem de acord. Şi nu am completat nimic.
La scurt timp, pentru că starea s-a înrăutăţit dramatic, Adrian a fost transportat de urgenţă la clinica austriacă. Medicii de la Viena l-au tratat pe Adrian şi pentru o bacterie agresivă, luată din spitalele româneşti.
Sănătatea pe ruta Bucureşti-Viena
Daniel Dimulescu a primit a doua şansă la viaţă tot la clinica AKH din Viena. Suferea de microlitiază alveolară bilaterală, o boală rară, fără tratament. A făcut transplant acum şapte ani, dar problemele de sănătate au continuat.
Daniel Dimulescu, pacient tratat la Viena: În ultimele şase luni, am mers din două în două săptămâni la Viena pentru că a trebuit să fac o terapie, terapie cu fotofereză. Este o terapie care este indicată pacienţilor cu rejet cronic.
Daniel este convins că spitalele din România nu sunt încă pregătite pentru transplantul pulmonar. A văzut şi el ştirile, le-a privit cu milă, dar mai ales cu groază.
Daniel Dimulescu, pacient tratat la Viena: E greu să nu-ţi exprimi punctul de vedere şi să vezi la televizor tot felul de specialişti care fac pe dumnezeii şi decid soarta unor oameni amărâţi, bolnavi, care singura lor şansă este transplantul şi sunt amăgiţi că vor face transplantul pulmonar în România.
La Viena a primit însă o veste bună.
Daniel Dimulescu, pacient tratat la Viena: Astăzi s-au terminat cele 12 şedinţe, unde m-au anunţat că totul a decurs bine, adică a stagnat rejetul, urmând o perioadă de urmărire de trei luni şi apoi să vedem ce va urma după trei luni.
După operaţia de transplant pulmonar, complicaţiile pot apărea oricând, avertizează şi Adrian Popa, pacient al clinicii AKH.
Adrian Popa, pacient: Controalele se fac pentru tot restul vieţii, controale periodice. Şi acum sunt aici nu numai pentru control, dar şi pentru tratament, pentru că am un rejet şi aici fac fotofereză se numeşte care, iar, nu se face în ţară, numai aici se poate face. În general, la transplantul pulmonar apar foarte multe complicaţii. De exemplu, la mine, în terapie intensivă, vă spuneam că a durat trei săptămâni, după două zile, după operaţie mi-a cedat inima efectiv şi am fost pus pe inimă artificială. Am stat acolo vreo opt zile, într-o comă indusă. Apoi mi-au cedat rinichii, mi s-a adus în sala de terapie un aparat de dializă, nu ştiu cum se numeşte. Mă rog, am avut diverse probleme. Şi alţii, pacienţii au avut altele şi mai grave, dar toţi au avut câte ceva din toţi cu care am vorbit.. pentru că e o operaţie foarte complexă.
Pregătiţi pentru transplant, ignoraţi de autorităţi
Cei trei pacienţi ar mai fi putut avea o şansă să fie trataţi în România, dar n-o au. Lipsa de reacţie a autorităţilor a blocat şi planurile unui spital privat din Sibiu de a realiza transplant de plămâni: dosarul de acreditare depus în 2014 la ANT nu a fost analizat nici până astăzi. Medicii susţin însă că îndeplinesc toate condiţiile necesare.
Victor Costache, şef secţie chirurgie cardiovasculară şi toracică: Noi avem pneumologi, chiar ultimul medic angajat este pneumolog interneţionist angajat în Germania şi mai am o colegă în stand-by în Franţa, care ar veni dacă am începe această activitate în România. Avem o resursă umană care este mult subutilizată.
Rătăcirile unei alte acreditări
Reporter: În ce stadiu se află solicitarea de acreditare pentru transplant de plămâni trimisă de spitalul privat Polisano din Sibiu în 2014?
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: ...Deci.. ă... spitalul Polisano... deşi nu am la îndemână dosarul, vă vorbesc din amintiri... acest dosar, aşa-zis dosar, e o cerere de acreditare, care trebuie să aibă nişte puncte, nişte documente. Nu le-a avut. Şi atunci i s-au solicitat. Şi întâmplarea face să-mi aduc aminte în secunda asta, ceea ce nu era normal la vârsta mea, că în 2014 domnul doctor Costache a scis că a făcut 20 de transplant pulmonare. Şi eu am zis atât: aduceţi-mi, vă rog, protocoalele operatorii să văd unde dumneavoastră sunteţi.
Victor Costache, şef secţie chirurgie cardiovasculară şi toracică: Dosarul a fost depus în decembrie, la începutul lui decembrie 2014. Şi dosarul are un ops cu toate actele depuse,confrm ordinului în vigoare şi toate aceste acte se regăsesc la ANT. Noi am dus atunci protocoale, ţin minte de un biblioraft întreg cu protocoale, dar le mai putem duce încă o dată, de atunci au trecut, vedeţi, aproape trei ani.
Cine ascunde adevărul cu privire la spitalul din Sibiu? De ce inspecţia mult dorită este amânată din nou şi din nou?
Preşedintele ANT se informează din reclame
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: Aţi văzut reclama aceea cu doctorul Costache? Păi, ce... pe ce informaţii vă bazaţi? Hai să vă spun eu: a apărut la televizor într-o sală de operaţii. Deasupra bolnavului este o liră o numim noi, pe care se pune un cearşaf, ca să fie izolat bolnavul de restul. Şi doctorul Costache era cu mască, îmbrăcat de operaţie şi se adresează televizorului, camerei de luat vederi, îşi dă masca jos, deci pune mâna pe asta, cum continuă operaţia dacă-şi dă masca jos şi spune: am operat francezi, acum am venit să operez români. Şi pune cotul pe liră. Deci un loc steril. Iertaţi-mă, această imagine pe mine m-a...
Şi totuşi, prin comparaţie, la Sfânta Maria procesul de acreditare s-a desfăşurat pe repede înainte.
Reporter: Dar la Spitalul Sfânta Maria s-a mişcat totul mult mai repede.
Radu Deac, preşedinte Agenţia Naţională de Transplant: Off... caut un răspuns rezonabil... da, mă abţin. S-a mişcat totul mult mai repede, repet ceea ce aţi spus dumneavoastră. Vă fur răspunsul. Şi puteţi înţelege multe
3 milioane de euro pentru debutul transplantului în Ungaria
Medicii din Ungaria s-au mişcat însă mai repede şi decât coaliţia formată din Agenţia Naţională de Transplant şi Spitalul Sfânta Maria. Primul transplant de plămâni din ţara vecină a fost realizat anul trecut, la Budapesta. În pregătirea intervenţiei au fost implicaţi 92 de oameni! 20 dintre ei au fost medici şi asistente. Pregătirile logistice au durat aproape un an, iar guvernul a alocat 3 milioane de euro pentru intervenţia chirurgicală. Totuşi, medicii din Ungaria continuă să trimită la Viena cazurile complicate din ţara lor.
Agoston Szel, rectorul Universităţii Semmelweiss: Pentru ca cineva să facă o operaţie atât de complexă, e nevoie de o experienţă care se obţine în zeci de ani, la Viena, unde se practică mult.
Gyorgy Lang, chirurg: În ultimii trei ani, sarcina noastră a fost de a aduce operaţia în ţară. Pentru aceasta, mulţi specialişti au trebuit să facă practică la Viena. Evident, în paralel, se făcea şi trainingul de chirurgie.
Operaţiunea „Transplantul”
În toamna anului trecut, concluziile unei investigaţii a Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii la Agenţia Naţională de Transplant au scos în evidenţă o serie de nereguli. Inspectorii reclamau lipsa de transparenţă a instituţiei şi subliniau că nu există proceduri şi criterii clare de alocare a organelor către pacienţii care au nevoie de transplant, ci doar cutume informale. Nici Consiliul Ştiinţific al ANT nu şi-a îndeplinit atribuţiile: deşi trebuia să se întrunească lunar, în ultimii trei ani au avut loc doar patru şedinţe. Mai mult, o parte din membrii consiliului nu mai sunt în viaţă! Nereguli de aceeaşi natură au fost semnalate în urma unor controale similare şi în 2008, şi în 2011, şi în 2014. Niciunul dintre acestea nu a avut vreo consecinţă. În timp ce autorităţile fac "transplant" de responsabilităţi, pacienţii români aşteaptă o şansă de undeva de sus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
