Pilotul Titi Aur s-a îmbolnăvit de COVID şi e internat cu o formă medie, într-un spital din Bârlad. Pilotul a povestit ceea ce a simţit când a aflat că s-a infectat cu noul coronavirus, într-o postare pe Facebook. „Încep să se schimbe un pic valorile, în cap. Nu-ţi mai doreşti milionul de euro, ci ai vrea sănătate, începi să accepţi că firmele pot funcţiona şi doar cu colegii tăi, te gândeşti dacă ai stat suficient cu familia”, spune Titi Aur, care se declară, pe de altă parte, impresionat de cum a fost renovat spitalul din orașul său natal și de profesionalismul medicilor și asistenților medicali de acolo.
Deși aflat în spital, pilotul a acceptat să descrie sâmbătă, în direct, la Digi24, experiența bolii.
Titi Aur: „Nu mă simt foarte bine, nu pot respira fără mască, și acum am oxigen la nas, niște tubulețe. Încerc să vorbesc puțin cu dumneavoastră, sper că nu prea mult, pentru că mă apucă tusea dacă vorbesc prea mult.
Sunt internat de joi, am fost depistat duminică, am primit tratament acasă pentru că nu aveam afectat plămânul, la toate controalele făcute duminică, dar joi am avut probleme, dificultăți cu respirația și am venit la spital.
La computerul tomograf s-a văzut că ambii plămâni sunt afectați în proporție de 30%, ceea ce înseamnă deja grav. 85% dintre pacienții COVID nu au plâmânii afectați și pot fi tratați acasă, bineînâeles, tot sub supravegherea medicului.
„Dacă plămânul este afectat mai mult de 50%, munca medicilor devine foarte grea. Trebuie să contribuie foarte mult Dumnezeu ca să te poată salva”
Eu fac parte din cei 15% de ghinioniști, cu plămânii afectați, ceea ce înseamnă internare obligatorie, tratament intensiv și urmărite toate analizele. Este foarte multă grijă și implicare din partea personalului medical.
Știam despre COVID, nu fac parte din cei care spun că nu există, am purtat mască mereu, chiar îmi spuneau colegii că nu mi-au văzut fața de un an de zile. Am umblat cu mască, am încercat să mă protejez. Am înțeles că dacă faci parte din cei 85% cu o formă relativ ușoară, poți să treci mai ușor, dar dacă ești ghinionist să fii în cei 15%, este foarte important să ajungi cât mai repede la spital.
Dacă nu ajungi la spital sub supravegherea medicilor și plămânul începe să fie afectat mai mult de 50% - 65%, 70%, atunci munca medicilor devine foarte grea și trebuie să contribuie foarte mult Dumnezeu ca să te poată salva. Sau, dacă ai ghinionul să ai și alte boli grave – diabet, inimă și altele – atunci situația se complică și mai mult, pentru că organismul trebuie să lupte cu mai multe boli, și asta este foarte greu.
Ideea este să veniți cât mai repede la specialiști și să nu stați acasă, pentru că s-ar putea să fie fatal.
„Îngerii de la Bârlad” - „De la medici, la asistente, brancardieri și până la femeia de serviciu”
Eu știu spitalul din Bârlad din copilărie, pentru că am fost de multe zeci de ori, având diferite persoane dragi internate, de la familie, părinți, prieteni și așa mai departe. Acum am găsit un spital cu totul și cu totul altfel. Este renovat, frumos, curat, dar ce m-a impresionat foarte mult este toată echipa medicală, începând de la medici și până la asistente, brancardieri, femeia de serviciu, absolut toată lumea. Le-am spus în postarea mea „Îngerii de la Bârlad”, pentru că în afară de faptul că sunt toți în alb și ai impresia că vorbești de fiecare dată cu aceeași persoană, deși ei se schimbă mereu, toți sunt la fel de silitori, blânzi, îți explică. În explică că nimic nu-i obligatoriu, dacă vrei poți să pleci, dacă vrei, poți să stai, dar dacă pleci, uite ce se întâmplă, dacă facem tratamentul ăsta, așa se va întâmpla, astea vor fi efectele... M-am simțit, și nu numai eu, toți pacienții, ca să nu credeți că se comportă doar cu mine așa, ne-am simțit extraordinar.
Echipa de la Bârlad pe mine m-a impresionat foarte, foarte tare.
Boala este o experiență neplăcută, probabil trebuia să o pățesc și pe asta, sper să fie cât mai puține persoane care ajung în situația asta, și mă refer aici în mod special la plămânii afectați, dar chiar și faza aia mai ușoară, nu-i ușoară. Am înțeles că virusul este foarte parșiv. Și dacă virusurile pe care le știam până acum dispăreau din organism în 5, 6, 8 zile – era și vorba aia că o răceală netratată ține o săptămână și tratată 7 zile, tot felul de glume – acest virus nu se comportă așa, ci se ascunde prin organism, apare și dispare când are el chef, atacă când prinde organismul mai slab, nu există antidot pentru virus, există doar întărirea organismului ca să poată să lupte cu virusul.
„Cred că vom mai avea de tras, toată omenirea”
Până când va exista antidotul pentru virus, probabil așa se va chinui omenirea. Chiar și vaccinul nu face decât să pregătească organismul să se lupte cu virusul. Vaccinul nu este să omoare virusul.
Cred că vom mai avea de tras, toată omenirea, iar pentru mine e o experiență neplăcută, dar trebuie să ies și din asta.
Tratamentul intensiv pe care îl fac durează cinci zile și atunci voi vedea care este evoluția, se mai face alt computer tomograf. Deocamdată vorbim de menținere, să nu evolueze mai mult boala”, a povestit Titi Aur la Digi24.
Editor : Liviu Cojan