Video Spitalul minune din România de azi. Printre puținele construite de la zero în ultimii 30 de ani, la Mioveni sunt dotări „ca la privat”
În România, spitalele construite de la zero în ultimii 32 de ani, pot fi numărate pe degetele de la o mână. Spitalul din Mioveni, însă, este dovada clară că dacă se vrea, se poate. O unitate medicală modernă care deservește câteva sute de mii de oameni. Medicii de aici spun că așa arată normalitatea în care își doresc să profezeze: condiții decente, aparate de ultimă generație și un risc cât mai mic ca pacienții să dobândească infecții nosocomiale. Spitalul este digitalizat și își produce singur o parte din energia electrică necesară. În plus, pacienții sunt supravegheați și prin intermediul camerelor video. Urmăriți un nou episod al emisiunii „Europa. Mi-e bine, ți-e bine”.
Într-o țară normală, ar fi trebuit să fie doar o banală normalitate. O unitate sanitară modernă, cu aparatură de ultimă generație care deservește locuitorii din Mioveni și comunele limitrofe, dar și angajații platformelor industriale din zonă. Are 250 de paturi, cinci secții, 13 compartimente, 23 de cabinete în ambulator, două laboratoare și, poate la fel de important, o echipă de medici o medie de vîrstă relativ scăzută.
O echipă tânără
„Faptul că suntem mulți tineri ne ajută foarte mult pe partea de comunicare, nu este acea barieră între generații care poate să apară. Nu suntem toți tineri și cei care sunt mai în vârtsă în acest spital s-au adaptat să zic așa la modul nostru de a comunica și am reușit să ne înțelegem și să facem ce trebuie pentru pacient”, spune docrtorul Tudor Mihai Constantin.
Tudor Constantin este medic specialit ATI și coordonează compartimentul Primiri Urgență. Este tânăr, chiar foarte tânăr și nu a mai lucrat într-un spital nou până acum. Rezidențiatul și l-a făcut prin spitalele pe care deja le știm, cu toate neajunsurile lor, vechi de zeci de ani. Recunoaște că altfel te trezești de dimineață și pleci spre serviciu când știi că ai toate condițiile pentru a-ți face bine treaba.
„Da, este un confort psihic, este o senzație plăcută și este o senzație că așa ar trebui să fie, adică acest spital este o dovadă că este și un așa da, în România. Normalitate, trebuie să fie normalitatea acest lucru. Și se poate, deci, dacă vrei, se poate”, spune cu convingere tânărul medic.
O altfel de primire
La intrarea în spital ne întâmpină managerul Mircea Stoian. Vrea de la bun început să ne arate recepția, un lucru pe care îl întâlnești doar în spitalele private din România și mai puțin spre deloc în cele de stat, comuniste.
„O astfel de recepție eu zic că oferă o comunicare mai bună cu pacientul și un confort psihic al acestuia. Pe lângă confortul fizic de a sta într-o locație mult mai deschisă, în condițiile în care ești un om bolnav, empatia și confortul fizic contează în proporție foarte mare conform ultimelor studii”, spune Mircea Stoian, directorul Spitalului Mioveni.
Pe o latură a recepției observăm multe dosare așezate unul lângă altul.
„Aici sunt condicele de prezență pentru toate secțiile, la venire și la plecare. Asta a fost o dorință a mea și a colegilor mei. Pentru că e România. Și s-a schimbat mult într-un an. Știu, pare... altfel”, spune managerul.
Este însă doar o soluție provizorie. Pentru că accesul personalului în spital va fi cu cartelă, care va funcționa automat și ca pontaj. „Și atunci nu va mai fi nevoie de condică. Automat e cartela ta, cu CNP-ul tău, când ai deschis ușa e clar că ești la serviciu. E în curs de implementare, în maximum o lună, două”, ne asigură managerul.
Comunicare la un alt nivel
Spitalul este aproape complet digitalizat și în toate secțiile există dispozitive de comunicare audio-video. Astfel, medicii pot vorbi fără să mai fie nevoie să se întâlnească fizic. Un astfel de ecran uriaș găsim și în sala de ședințe.
„Ne permite să vizualizăm pacienții din spital, din secțiile critice cum ar fi ATI sau chirurgie vasculară, dar de asemenea putem discuta cu medicii curanți și nu în ultimul rând cu medici din alte clinici din țară sau din străinătate”, explică Mircea Stoian.
Cu o tabletă în mână, ne face o demonstrație:
- Gata. L-am contactat pe colegul meu, directorul medical, putem să comunicăm astfel mult mai repede, avem acest sistem implementat, criptat, cu niște IP-uri putem avea videoconferințe chiar și de pe telefonul mobil, dacă el este plecat din localitate sau eu, ne putem consulta în privința unor pacienți, asupra foilor de lucru ale acestora
- Și treaba asta o puteți face cu orice secție de aici din spital?
- Cu secțiile critice, ATI, Pediatrie, Chirurgie vasculară, Chirurgie generală, unde o să mergem să vedeți.
Curățenie făcută de un roboțel
Pentru început, ne oprim în Secția ATI. Aici, șef este Adrian Ciocănea, unul dintre medicii de terapie intensivă decorat de președintele Klaus Iohannis în timul pandemiei de Covid. A primit Ordinul „Meritul Sanitar” în grad de Cavaler pentru modul în care a coordonat activitatea Secţiei Boli Infecţioase şi secţia ATI Covid a Spitalului de la Mioveni.
„Suntem o secție nouă, deschisă din luna martie-aprilie. Lucrăm cu toate motoarele turate, este o secție modernă în care toate lucrurile sunt noi. Avem trei rezerve unde stau pacienții critici și în stare gravă, care au nevoie de suport vaso-constrictor, unde au nevoie de condiții speciale. Întreaga secție este dotată conform standardelor normativului de funcționare a secției de ATI. Atenție în stânga, unde este roboțelul, prietenul nostru care ne face curățenie și deinfectează”, ne atrage atenția medicul Adrian Ciocănea.
„Toate paturile sunt de terapie intensivă cu escare antidecubit, cu ventilator la fiecare pat, cu rampă de injectomat la fiecare pat”, continuă medicul Adrian Ciocănea prezentarea secției pe care o conduce.
„Totul e în regulă”
Și la ATI găsim dispozititul de comunicare audio-video.
„Îmi permite să fac videoconferință cu oricare medic din acest spital, deci dacă eu sunt ocupat undeva, pot să sun, să îi spun managerului am nevoie urgentă de ceva și el să îmi spună rămâi aici că eu vorbesc cu colegul tău din chirurugie, poate rezolvă problema. Sau am o urgență aici, colegul de la chirurgie este în sală, el nu poate veni, eu nu pot pleca și atunci ne auzim direct aici”, explică medicul în fața unui ecran.
Obișnuiți cu defectele sistemul medical românesc, îl rugăm pe domnul doctor, mai în glumă mai în serios, să îl apeleze pe directorul medical pentru a ne convinge că aparatele chiar funcționează. Și da, totul e în regulă.
Fiecare pat, cu cameră video
Digitalizarea spitalului a mers și mai departe. În tavan, deasupra fiecărui pat a fost montată câte o cameră video, iar imaginile sunt proiectate pe un ecran, astfel încât asistentele să poată vedea în orice moment ce fac bolnavii fără a se mai deplasa până acolo.
- Pacienții sunt monitorizați de acolo, din camera de gardă, de către medicul de gardă, nu numai de asistenți de aici, el vede în timp real ce se întâmplă cu fiecare pacient, explică doctorul Ciocănea.
- Există sistemul acesta și prin alte spitale?
- Din câte știu eu, da, este la Spitalul Marie Curie la secția de terapie intensivă neonatologie, la doctorul Cârstoveanu.
Doi medici radiologi intervenționiști în totul sudul țării. Unul e la Mioveni
De la ATI, traversăm holul și ajungem în blocul operator. Aici există patru săli de operație funcționale simultan, dotate cu aparatură modernă. Unitatea medicală dispune și de angiograf, mai exact un aparat de imagistică care utilizează raze X pentru a vizualiza vasele de sânge. Așa își pot da medicii seama dacă pacientul are artere ori vene îngustate, blocate, mărite sau care prezintă diverse malformații.
„Nu suntem în programul național, sperăm să intrăm, pentru că este un efort foarte mare și financiar și fiind singurul radiolog intervenționist - nu că pe județ, în afară de București mai există un medic la Craiova. Deci, pe sudul României, în afară de București, sunt eu și domnul conferențiar Constantin la Craiova, în rest suntem foarte puțini și asta pune foarte multă presiune, au venit și din alte județe, și din Tulcea, din tot sudul, din Olt, Dolj, Mehedinți, Galați, Brăila”, spune Horia Trăilă, medic primar radiologie intervențională.
Primul spital din România care are computer tomograf cu inteligență artificială
Descoperim și alte lucruri uimitoare în spitalul cel nou din Mioveni.
„E un computer tomograf de ultimă generație care are un soft pentru detectarea nodulilor pulmonari și în curând vom încheia un acord cu o firmă de soft, de inteligență artificială. Sunt primul spital public din România - mulți se feresc de asta, dar eu consider că inteligența artificială nu o să îmi ia pâinea și meseria, ci mă va ajuta - care detectează deja zonele de covid, noduli pulmonari, zone de accident vascular cerebral și te ajută foarte mult în diagnostic mai ales când ai foarte multă pacientură, cum ne-a crescut nouă”, spune Mircea Stoian, managerul Spitalului Mioveni.
„Este un RMN de 1,5 Tesla, cu multiple antene care ne ajută să diagnosticăm regiuni ale corpului uman cum ar fi genunchi, abdomen, cap, gât, pe viitor dorim să achiziționăm și o antenă de sân pentru a ajuta în diagnosticul precoce al cancerului de sân”, precizează managerul.
Endoscopie „ca la privat”
„De multe ori auzim acest lucru, că urmărim salariul, banii, veniturile noastre. În mod eronat, pentru că nu ăsta este singurul fapt care contează. Și condițiile în care lucrăm contează foarte mult. Sunt niște condiții foarte bune, avem două linii de endoscopie, cu aparate foarte noi și sunt linii de endoscopie de top, sunt comparabile cu linii de endoscopie din sistem privat”, spune Alina Petria, medic primar gastroenterolog.
Medic: Un spital în care infecțiile nosocomiale sunt zero, sunt pereți sterili
Din sală în sală, etaj după etaj, ajungem și la Secția Pediatrie care dispune de 29 de paturi. Andreea Savu a lucrat anterior într-un spital de copii din București. Știe ce însemană o clădire veche în care colcăie bacteriile și riscul la care sunt expuși pacienții de a dobândi o infecție nosocomială. Așa că, atunci când a avut de ales dacă să vină sau nu la Mioveni nu a stat pe gânduri, chiar dacă este un spital de provincie.
„În momentul în care eu am ales să mă întorc în Argeș, lucrând anterior într-un spital din București - am avut de ales pentru că, na, să zic că există un deficit de personal pe partea de pediatrie în Argeș și am ales Spitalul Mioveni tocmai pentru că este un spital nou, un spital cu dotări, un spital în care infecțiile nosocomiale sunt zero pentru că vorbim de pereți sterili, de zonă sterilă”, explică Andreea Savu, medic pediatru.
Lupta cu nosocomialele reprezintă unul dintre principalii factori de stres pentru managerii și medicii din spitalele vechi, comuniste. Aici, la Mioveni, există trasee bine stabilite chiar și pentru cadrele medicale, astfel încât să se limiteze cât mai mult posibil aducerea bacteriilor din exterior în interior. Astfel, s-a creat un fel de zonă tampon pentru tot personalul.
„La lifturi, personalul sanitar are intrări separate printr-un filtru acces personal sanitar, unde își schimbă echipamentul stradal în echipamentul de muncă, pentru a evita aducerea cât mai multor bacterii din mediul extern în spital”, explică Alexandru Iacobescu, directorul medical al spitalului.
„Aici avem zona de filtru a personalului. Partea de vestiare, partea de încălțăminte de stradă și încălțăminte de spital, aici avem zona de duș. Nu intră niciun angajat pe secție înainte să treacă de zona asta, după care intră pe secție, dar propriu-zis intră în zona administrativă a secției, unde avem birourile medicilor, cabinetul asistentului-șef”, arată directorul medical. „Procedura aceasta scade riscul de infecții nosocomiale cu aproximativ 15-20 la sută, infecțiile aduse de pe stradă”, precizează el.
Pediatrie cu locuri pentru joacă și pentru școală
Pe lângă saloane, în secția de pediatrie au fost amenajate și două locuri de joacă, unul pentru copii mai mari, iar celălalt pentru cei mai mici.
„Asta este zona de joacă pentru copiii mari, avem zona de joacă și pentru copiii mici. Aici vin copii internați care au teme și trebuie să intre la școală în mod online sau să își facă temele și să țină contactul cu colegii, vor să citească și să fie liniște, că în salon poate mai există un alt copil care poate face gălăgie”, explică medicul Andreea Savu.
Cât a costat spitalul din Mioveni
Spitalul din Mioveni nu este însă o realizare Guvernului. Cei care și-au dorit acest spital și până la urmă au și reușit să îl facă sunt autoritățile locale. Nu a fost un drum ușor, mai ales atunci când trebuie să faci rost de bani pentru o astfel de investiție, însă dacă vrei, până la urmă, se poate.
„Mă bucur și eu, și echipa că am reușit. Pentru că la început, foarte mulți din județul Argeș, dar și din alte zone ale țării credeau că va fi un bluf”, mărturisește primarul din Mioveni, Ion Georgescu.
„Investiția totală a fost de 68 de miloane de euro: undeva la 20 și ceva de milioane de euro a fost prin PNDL 2 (fonduri europene - n.r.), 20 de miloane de euro a fost împrumutul și diferența au fost sursele de finanțare proprii din bugetul local, din taxe și impozite și din cotele defalcate pe care le-am primit noi de la stat”, detaliază edilul.
Spitalul cu fotovoltaice și stație de încărcare a mașinilor electrice
Construcția a fost concepută să producă și energie verde. Astfel își poate asigura produce singură o bună parte din energia electrică de care are nevoie, iar apa folosită în spital este încălzită cu ajutorul panourilor solare instalate pe acoperiș.
„Avem panouri fotovoltaice și de încălzire a apei care ne asigură reducerea consumului de energie convențională cu 30 la sută iarna, iar vara, pe partea de apă caldă, nemaifiind nevoie de încălzire, ne reduc costurile aproape la zero. De asemenea, avem și o stație de încărcare a mașinilor electrice pentru a ne integra în tot acest peisaj verde”, spune Mircea Stoian, managerul Spitalului Mioveni.
Însoțiți de șeful serviciului administrativ intrăm și în spațiile tehnice ale clădirii. La etajul șase se găsesc trei puncte care găzduiesc centrale termice și aparate de răcire a aerului.
„În aceste centrale este pregătit aerul pentru ventilație și asigurarea temperaturii din interiorul spitalului. În tot spitalul sunt 18 astfel de centrale termice. În spate avem rezervoarele care asigură apa caldă în spital, sunt cinci astfel de boilere, apa caldă este stocată mai întâi în aceste rezervoare, după care pleacă în secțiile și compartimentele spitalului”, ne explică șeful Serviciului Administrativ, Constantin Iorga.
Unitatea sanitară are propriul generator de oxigen care acoperă nevoile pacienților. În plus, are și rezerve pentru situații neprevăzute.
„Spitalele, în principiu, trebuie să aibă trei surse de oxigen, pentru a elimina anumite incidente. Situația cu oxigenul poate fi foarte critică, dacă ne gândim numai la pandemie unde consumul de oxigen a fost foarte mare. În acest moment, spitalul nostru are aceste trei surse, este vorba de acest generator de oxigen, mai avem o rampă cu rezerve de oxigen, cu butelii de rezervă, și un stocator de oxigen, vi-l pot arăta, aici afară”, spune Constantin Iorga.
Fără firme de catering. Cum arată bucătăria și ce se gătește acolo
La subsolul clădiri funcționează bucătăria. Toată mâncarea pacienților se prepară aici. Nimic nu este livrat prin intermediul firmelor de catering. Când am intrat, pe aragaz fierbea la foc mic o tocăniță de cartofi. În fiecare zi este un meniu diferit și trebuie să țină cont și de recomandările pe care medicii le fac pacienților.
- Ce pregătiți aici, doamnă?
- Tocăniță de cartofi.
- Mmm, miroase foarte bine.
- Încă nu e gata. Și mai avem acolo încă ceva.
- Câtă mâncare faceți, nu știu, pe zi, ce cantitate?
- Spre exemplu astăzi pentru 103 persoane am avut de prânz și acum avem 100 la foaia de ora 14:00, pentru că se mai externează. Avem aici hîrtiile cu meniurile, spune doamna bucătărească și ne arată un perete unde sunt afișase șapte tabele generoase.
Meniurile sunt stabilite pe săptămâni, tabelele sunt cu meniurile din fiecare zi a săptămânii, inclusiv cu regimurile de diabet, enterocolită etc.
Alexandru Iacobescu, director medical Spitalul Mioveni
„Aici avem camere frigorifice specifice cu respectarea normelor. Aici sunt ținute legumele. Vedeți că este foarte frig. Aici avem o zonă cu patru frigidere, tot la fel, pentru tot, lactate, carnea congelată, legumele congelate și mezelurile. Și aici, zona de depozitare, plus cămara, conserve, uleiuri”, ne arată directorul medical al spitalului.
Mâncarea ajunge pe fiecare etaj prin microlift. „Nu facem transportul alimentelor prin lifturile prin care intră și pacienți sau personal, merge cea mai sigură metodă de a nu contamina alimentația”, precizează Alexandru Iacobescu.
Spitalul poate rezista singur 3 zile fără utilități sau energie electrică
O particularitate a clădirii o reprezintă și autonomia sa. Într-o situație de urgență, de colaps să îi spunem, unitatea medicală poate funcționa normal timp de 72 de ore, fără să fie legată la utilități sau la rețeaua electrică.
Spitalul din Mioveni este exemplul perfect că dacă se vrea, se poate. E o palmă pe obrazul guvernanților de la București și a tuturor miniștrilor sănătății care timp de 32 de ani nu au fost în stare să construiască niciun spital. Cu o singură excepție: Institutul Regional de Oncologie Iași, început în 1996 și terminat abia 16 ani mai târziu, în 2012.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
