Sistemul medical se tratează cu procurori
Stăm prost cu sănătatea şi dacă nu ne doboară boala, atunci sistemul medical ne trimite pe lumea cealaltă. Tragedia din Colectiv a crăpat uşa unui sistem închis şi cu toţii am putut vedea cancerul care macină sistemul medical. Aceeaşi nenorocire din 30 octombrie 2015 a dezlegat şi limbile medicilor sătui să mai suporte neajunsurile şi corupţia. Căci totul se reduce la asta: corupţie. Aşa s-a ajuns ca procurorii să facă potecă la uşile marilor spitale, iar „descinderi", „dosare penale", mită şi abuz în serviciu se aud mai des ca bisturiu, pensă sau bandaj. Avalanşa de probleme a închis secţii şi spitale şi a scăzut şi mai mult încrederea bolnavilor că sistemul se mai poate face bine.
64 de tineri morţi, peste 150 de răniţi, șase dosare penale şi mii de întrebări fără răspuns. O tragedie care a zguduit din temelii sistemul medical. Şi ne-a arătat faţa hâdă a spitalelor. Căci mulţi dintre tineri au murit răpuşi nu de foc, nici de răni, ci de bacteriile din spitale. Numărul exact al acestora e încă necunoscut.
„Am avut 27 de bolnavi la spital la noi, din care au decedat șase, cei care au decedat aproape sigur din cauza infecțiilor sunt trei”, spunea Adrian Stanculea, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arşi.
În apărarea lor, managerii au invocat veşnica scuză a lipsei banilor. Peste ei s-a auzit însă vocea altor medici care au început timid să rostească adevărul.
„La spitalul de Arsuri din Capitală s-au gasit larve pe gâtul unui bolnav care era internat în secţia de terapie intensivă, iar un pacient a murit din cauza medicilor care a facut o transfuzie greşită de sânge”, relatează Mădălina Iacob, reporter Digi24.
Un medic revoltat a făcut dezvăluirile. Un alt doctor, de la Spitalul Sfântul Pantelimon de această dată, arată o altă faţetă a sistemului: medicamente vitale ţinute sub cheie de şeful secţiei şi împărţite discreţionar după reguli subiective.
„Dulapul este închis în continuare cu o cheie care nu este în spital. Nici măcar suspendarea șefei de secție și asistentei șefe nu a rezolvat absolut nimic. M-am plâns şi am fost ameninţată”, declara Elena Voicu, medic terapie intensivă Spitalul Sf. Pantelimon.
Nici Spitalul Floreasca n-a scăpat de anchete. Foşti manageri, dar şi actuali angajaţi sunt în vizorul DNA. Unitatea pentru arşi grav a spitalului a fost inaugurată de trei ori în şase ani, ca până la urmă, după tragedia din Colectiv, să se afle că s-au investit degeaba nouă milioane de euro.
Barocamera e bună doar pentru un salon de înfrumuseţare, pentru tratamente antiîmbătrânire, nu să-i ajute pe bolnavi să se recupereze mai rapid.
Cea mai recentă controversă în care miza este tot viaţa bolnavului român este legată de transplantul de organe din ţara noastră.
Ministerul Sanatăţii a depistat mai multe nereguli la Agenţia Naţională de Transplant printre care lipsa unui registru naţional de alocare a organelor disponibile pentru posibilii transplantaţi, dar şi greşeli în modul de acreditare al spitalelor.
Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti nu întruneşte condiţiile de realizare a transplantului de plamâni, după concluziile Inspecţiei Sanitare de Stat. Concluzii contestate vehement de managerul insituţiei:
„Noi în acest moment nu avem nevoie de niciun echipament. Noi aveam nevoie doar de o derulare firească a procedurilor, nu de acuzaţii că nu existăm, că nu avem infecționist, dacă sunt infecții nosocomiale”, a declarat Narcis Copcă, managerul spitalului.
Situaţia o vor clarifica reprezentanţii Corpului de Control împreună cu patru specialişti din străinătate, care vor veni în decembrie pentru verificări la spital.
Nu doar bolile grave macină nervii, banii şi sănătatea românilor. În România poate deveni o aventură chiar şi banala răceală dacă ai nevoie de o reţetă de la medicul de familie. Cardul de sănătate, inaugurat pe 1 mai 2015, s-a dovedit o piedică viguroasă atât pentru pacienţi, cât şi pentru medici. Necazurile au început din prima zi cu nesfârşite cozi la Casele de Asigurări de Sănătate.
Calvarul a continuat: într-un an şi jumătate de funcţionare au fost cel puţin 22 de blocaje majore ale sistemului informatic. Cel mai mare, în luna noiembrie 2016: au fost patru zile consecutive cand sistemul a fost nefuncţional. De aceea, Societatea de Medicină de Familie s-a hotărât să dea în judecată CNAS.
„CNAS speră sa rezolve de acum toate defecţiunile informatice. Asta pentru că a făcut o licitaţie şi a stabilit firma care să se ocupe de mentenenţa sistemului IT al cardului de sănătate. Iar dacă vor mai fi blocaje, compania riscă să plătească până la 10.000 de euro, dacă nu le va rezolva în timpul prevăzut în contract”, relatează Mădălina Iacob, reporter Digi24.
Speranţe şi promisiuni există. Cum ar fi cea în care românilor le sunt promise trei noi spitale regionale, construite cu fonduri europene.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
