Povestea unei familii din Suceava infectate cu coronavirus: „Boala a mers diferit la fiecare”
Toți membrii unei familii din Suceava au fost infectați cu SARS-CoV-2 după ce mama, cadru medical la Spitalul Județean, a adus acasă virusul chiar în perioada în care personalul medical de acolo era chemat la ședințe, deși se dovedise că mulți avuseseră contact direct cu pacienți confirmați ulterior cu Covid-19. Alexa Bejinariu, fiica, a stat o lună în izolare acasă, timp în care s-a luptat cu virusul, la fel ca și părinții ei. Tânăra a povestit la Digi24 cum s-a întâmplat și prin ce a trecut fiecare membru al familiei.
„Eu stau în București, dar am venit la Suceava când situația nu era atât de gravă. A doua zi, numărul cadrelor medicale infectate a crescut. După aceea a fost ședința, cam aceasta ar fi cronologia. După aceea, mama s-a testat. Era atunci un val de testări făcute pentru cadrele medicale, pentru că se descoperiseră multe cadre infectate.
Mama era pe o secție unde nu fusese niciun cadru medical pozitiv în momentul acela și nu era niciun suspect. Au trecut-o apoi pe altă secție, unde erau cadre medicale care lipseau, pentru că fuseseră depistate pozitiv. Ea și-a făcut testul înainte să treacă pe această secție. La patru-cinci zile, a primit rezultatul: pozitiv.
Ea, în timpul acesta, din cele cinci zile, patru le-a stat acasă, adică a continuat să meargă la muncă, dar a dormit acasă sau a venit pe acasă. Când am aflat rezultatul, ținând cont că ea a avut contact cu noi, ne-am testat și noi a doua zi”, a povestit la Digi24 Alexa Bejinariu, de profesie jurnalist la Vice România, care a ţinut un jurnal de carantină care poate fi citit, integral, aici.
„Aveam o durere foarte mare în piept”
„Întâi mama a avut pozitiv clar, după aceea pe mine și pe tata ne-au testat în același timp și tata a avut pozitiv, eu negativ. Deja când noi am primit rezultatul, tata avea simptome. Boala a mers diferit la fiecare.
Mama a fost, cred, în starea cea mai gravă: a avut dureri musculare, dureri în gât, respira greu, diaree, febră, moleșeală totală, se simțea foarte slăbită, nu prea putea să se miște, obosea foarte repede.
Tata a avut febră și dureri de cap și la mine a fost, cam după ce am aflat rezultatul, când ai mei începeau să se simtă mai bine, deși eu eram negativă, probabil că între timp - chiar dacă în casă s-a dezinfectat total - într-un apartament de două camere vă dați seama că erau slabe șansele să nu-l iau și eu.
Am avut și eu simptome, la mine cred că a fost varianta totuși mai ușoară. Am avut frisoane, n-am avut febră, dar am avut durere în piept. Adică dacă ai mei au avut presiune și au avut și dureri, eu am avut o durere foarte mare în piept, nu puteam să dorm pe burtă, pentru că mă durea. Am avut și moleșeala, au fost și zile în care am stat numai în pat că nu aveam putere, dar nu am avut dureri musculare”, a relatat Alexa Bejinariu.
Izolare într-un apartament cu două camere: „A fost foarte mult consum emoțional”
„Am stat în aceeași casă tot timpul, dar în camere diferite. Până să aibă tata simptome, tata nici n-a stat în cameră cu mama. Am dormit în camere diferite, mâncam pe rând. În afară de partea fizică, dureri etc a fost foarte mult consum psihic, emoțional. Să vezi toate lucrurile astea, să auzi toate știrile, telefoanele sunau încontinuu, pentru că toată lumea voia să știe cum suntem sau erau asistente, alte cazuri, te speriai la orice. Eu aveam atacuri de panică, dar și mama știu că a avut și aveam mereu teama că având hipertensiune, intra și în categoria de risc. Era mereu teama că acum părem mai OK, lucrurile nu sunt chiar atât de grave, se poate și mai rău, dar dacă mâine va fi mai rău?” - a explicat tânăra.
„Nu știm cum s-a ajuns aici. Cu certitudine nu poate spune nimeni. Noi credem că de la ședință. Există posibilitatea să nu. N-a fost o singură ședință, mare. Au fost ședințe pe secție, dar în momentul în care toate persoanele, persoane infectate sau potențiale, au trecut prin același hol, credem că de acolo ar fi putut să ia mama”, a spus Alexa Bejinariu.
„Nu e nicio rușine”
Între timp, mama a revenit la serviciu. La spital sunt îmbunătățiri, turele nu mai sunt de 12 ore cum erau înainte, ci de opt ore, echipamente sunt, nu s-a întâmplat să intre în contact cu pacienții fără echipament și nu mai iese de pe secție. De pildă, dacă e nevoie de medicamente de la farmacia spitalului, există o persoană care le aduce pentru fiecare secție, nu mai merge personalul secției până la farmacie, a povestit Alexa.
Întrebată dacă a simțit vreo formă de stigmatizare din partea semenilor pentru că a făcut această boală, Alexa Bejinariu spune că nu, dimpotrivă. „Eu m-am speriat la început, dar mama a zis că nu, asta e, trebuie să acceptăm, nu e nicio rușine cu asta. Eu m-am speriat întâi și parcă nu-mi venea să spun oamenilor, dar nu, oamenii au fost, surprinzător, foarte drăguți. Am avut o vecină, care e și prietenă cu mama, și ne-a adus de două ori câte o pungă foarte mare cu fructe și iaurturi la ușă, din banii ei cumpărate, doar ca să ne ajute, n-am interacționat deloc cu ea. Un alt vecin ma întreba mereu dacă vreau ceva de la farmacie, de la magazin. N-a existat stigmatizare”, spune Alexa Bejinariu.
Tânărul care și-a dat jos masca să strănute. Apoi și-a pus-o la loc
În final, Alexa Bejinariu a avut un mesaj pentru cei care nu cred în gravitatea acestei boli și care ar fi tentați să nu respecte recomandările: „Mi-a povestit mama zilele trecute...mi s-a părut un moment marcant: se uita pe geam și a văzut un tânăr, care avea mască, dar în momentul în care i-a venit să strănute, a dat-o jos, a strănutat și pe urmă și-a pus-o înapoi. A fost un moment în care m-am speriat la gândul că totuși oamenii încă nu sunt conștienți de ce se întâmplă sau care e amploarea. Sau faptul că astăzi mi-a zis o prietenă că la muncă i s-a spus că nu e o problemă atât de mare cu virusul ăsta și să nu mai facă atâta tam-tam. Aș vrea totuși să fie conștienți de lucrurile astea, pentru că stigmatizarea este și împotriva cadrelor medicale, am văzut și pe Facebook foarte multe comentarii. Să se gândească că un cadru medical, acum, care nu a fost infectat încă, stă departe de familie, poate are copii mici, stă într-un cămin studențesc, merge și stă opt ore și transpiră și îi e frică să nu se infecteze. Poate că e greu să stai în casă, dar cred că mai greu le e cadrelor medicale”, a transmis Alexa Bejinariu, fostă pacientă cu Covid-19.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
