Pacienții care au avut forme severe de COVID-19 nu pot spune că s-au vindecat, deși nu mai au virusul în organism. Se confruntă în continuare cu oboseală, insuficiență respiratorie și probleme neurologice provocate de boală. Au nevoie de recuperare de specialitate, însă în țară sunt puține astfel de secții și toate locurile sunt ocupate.
Ioniță Pețis, fost pacient COVID: "Reculul bolii l-am resimțit mai mult după aceea, vreo câteva săptămâni".
Cristina Popescu, medic UPU, fost pacient COVID: "Nu reuşeam să urc scările suficient, oboseam, trebuia să iau treaptă cu treaptă pentru a urca".
Camelușa Popa, fost pacient COVID: "Fac masaj și kineto și tratament medicamentos cu vitamine".
Citește și: Efectele pe termen lung ale COVID-19: Un pacient din trei are probleme psihiatrice sau neurologice după 6 luni
Tot mai mulți pacienți care au trecut prin infecția cu SARS-COV-2 cer ajutorul medicilor pentru a scăpa de simptomele care persistă chiar și luni bune după ce testul s-a negativat.
Ioniță Petiș are 47 de ani este arheolog la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. Acum câteva săptămâni s-a îmbolnăvit de COVID-19: "Am avut câteva momente în care n-am mai purtat masca și acela a fost probabil momentul, interval de 2-3 zile am identificat eu".
A făcut o formă ușoară, dar din cauza unor probleme cervicale mai vechi, are nevoie acum de recuperare.
Sanda Patrichi, manager al Spitalului de Recuperare din Cluj: "Procedurile care se efectuează depind de la specificul fiecărui pacient în parte. Depinde de segmentele anatomice care sunt afectate. O bună parte din proceduri vizează kinetoterapie care înseamnă nu doar mișcare, ci și recuperarea unei capacități pulmonare, musculare, cardiace".
Citește și: Femeile rămân cu sechele mai mari după infectarea cu Covid-19. Cele trei efecte prelungite constatate
Cristina Popescu este medic la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Sfântul Spiridon din Iași. S-a îmbolnăvit de COVID în decembrie, o formă medie a bolii. În momentul în care a revenit la muncă și-a dat seama că a rămas cu sechele respiratorii.
Cristina Popescu: "Simțeam că nu pot capta tot aerul pe care mi-l doream. Și o scădere a capacității de efort".
A avut nevoie să facă recuperare respiratorie timp de o lună pentru a-și redobândi rezistența la efort.
Cristina Popescu: "Perioada de recuperare nu a fost una scurtă cum anticipam la început. Încă mai am bariere la a urca foarte repede, la a alerga".
Sunt trei spitale în Iași unde pacienții pot beneficia de recuperare post-COVID. Unul dintre ele este spitalul CFR.
Mihai Glod, manager al Spitalului CFR din Iași: "Circa 10% dintre pacienți au nevoie de recuperare post-COVID și în ultimul timp, având în vedere cazurile grave și foarte grave care ajung în COVID, sigur că și leziunile post-COVID sunt destul de importante".
Beatrice Preotu, medic reumatolog la Spitalul CFR din Iași: "Suferință articulară, polialergii care au apărut și care s-au menținut, urmare a infectării cu SARS-COV-2, fenomene de astenie, sindroame cefalalgice restante".
Pe lângă aceste probleme pot apărea și disfuncții grave neurologice sau cardiace. Însă toți pacienții se plâng de faptul că nu mai au parte de aceeași calitate a vieții de zi cu zi.
Camelușa Popa a făcut recuperare post-COVID în octombrie, imediat după ce s-a vindecat. Ar vrea să se interneze din nou, dar nu mai sunt locuri: "Acum vreo două luni de zile programările erau până în august, acum cred că sunt aproape de septembrie, octombrie".
O sesiune de recuperare medicală post-COVID în spital durează două săptămâni. Cei mai mulți pacienți însă au nevoie de supraveghere pentru o perioadă mai îndelungată, chiar și câteva luni, până ce scapă de toate simptomele.
Editor : Georgiana Marina