Există o boală în România care omoară zilnic 28 de oameni. Poate fi prevenită, dar este diagnosticată foarte târziu
Este cel mai agresiv tip de cancer la nivel mondial, cu o rată de supraviețuire extrem de mică, dar care poate fi prevenit. La noi în țară, boală este în continuare diagnosticată foarte târziu și mai mult de trei sferturi dintre bolnavi ajung la medic în stadii avansate. 28 de români sunt răpuși zilnic de cancer pulmonar.
Mihaela Radian, pacient: "A fost o tumoare care s-a dezvoltat foarte încet".
Eliza Ponova, medic oncolog: "Este o boală silențioasă".
Mihnea Orghidan, medic de chirurgie toracică: "Dacă ești fumător ai un risc mai mare de a face această boală de plămâni. Putem să îl considerăm printre cele mai letale forme de cancer".
Beatrice Mahler, manager al Institutului "Marius Nasta": "Este extrem de important să avem screening".
10.000 de bolnavi de cancer pulmonar mor an de an în România, iar alţi 12.000 sunt diagnosticaţi
Ca multe alte cancere, nu atrage atenţia că a acaparat corpul decât atunci când este într-un stadiu avansat. Mihaela Radian a văzut cât de parşivă e boală.
Mihaela Radian, pacient: "Pe ultima sută de metri mi-a zis doctorul că dacă mai stăteam 2-3 luni nu mai aveam șanse să scap".
Mihaela este pictoriţă şi scriitoare. Starea psihică bună o face să spună că este dresorul propriei boli.
Mihaela Radian, pacient: "Am luat-o că pe o provocare și am zis că e ca la meci. Eu știu că sunt celule bune și rele, și mi-am imaginat un meci de fotbal. Meciul asta l-am câștigat. Nu știu dacă boală se învinge, dar o țin în frâu, zic eu. E ca un dresor".
Nu înseamnă însă că i-a fost uşor. Crede că pur şi simplu a avut noroc să ajungă pe mâna unor medici buni. De la Institutul Marius Nasta.
Mihaela Radian, pacient: "Nu știi la cine să apelezi și atunci întrebi în stânga în dreapta, anumite lucruri nu mai pot să le fac..., îmi e greu să mă aplec, să dau mâncare la pisici că mi se taie respirația".
S-a refugiat în pictură şi vrea să scrie şi o carte: Slalom printre halate albe.
Mihaela a realizat că, din păcate, stilul de viaţă din tinereţe a fost parcă desprins din manualul "aşa nu", al obiceiurilor despre care medicii spun că favorizează boala.
Mihaela Radian, pacient: "S-a fumat pe rupte, și mai ales în anii 80 când lucram în frig într-o fabrică. Colegii mei aprindeau țigară de la țigară, cu geamurile închise. Am lucrat și cu coloranți textili. Nu exista aerisire".
Ioana este o altă pacientă care a descoperit anul trecut că are cancer pulmonar. Este o fostă fumătoare înrăită.
Ioana, pacient: "Nu mai puteam să respir bine și am început să scuip venișoare de sânge. Eu am lucrat în mediu toxic 34 de ani cu acetonă, diluant...mă refugiam într-o cafea și fumam. Ajunsesem de nu mai știam ce fac, una era în scrumieră, ieșea fum din ea, luăm alta din pachet. Țigara și cafeaua pentru mine erau viața".
Şi tot ele au fost la un pas să-i ia viaţa. S-a lăsat de fumat cu 8 ani înainte să fie diagnosticată cu cancer pulmonar. Anul trecut a început tratamentul, iar acum se simte mai bine. Și se bucură că poate respirăaşi poate face lucruri mărunte, pe care boala i le furase.
Ioana, pacient: "Sunt atât de bucuroasă, îmi fac singură mâncare, îmi schimb patul ușor, mă mai odihnesc. Nu mai puteam să fac nimic... mă forțam să trag aer să respir, să pot să trăiesc."
Cancerul pulmonar este asociat în 90% din cazuri cu fumatul şi într-o proporţie mică cu poluarea aerului
Mihnea Orghidan, medic de chirurgie toracică: "Să ne lăsăm de fumat, este singurul lucru pe care îl putem spune oamenilor. Dacă ești fumător ai un risc mai mare de a face această boală de plămâni".
Eddan Athir, medic primar radiolog: "Plămânii pur și simplu .. se distrug între ei și capacitatea respiratorie scade. Fumul rănește țesutul pulmonar."
Carmen Ungurean, expert în prevenţia cancerului INSP: "Cancerul pulmonar este prima cauza de cancer la bărbați, a patra cauza de cancer la femei. Reprezintă 13% din totalul cazurilor de cancer."
Mihnea Orghidan, medic de chirurgie toracică: "O diagnosticăm la vârste mai mici decât până acum. De obicei eram după 60-65 de ani, în unele cazuri 50-45, 30 excepțional".
Dependenţa de tutun este, la rândul ei, considerată boală
Cancerul pulmonar poate fi prevenit. Teoretic, uşor, prin renunţarea la fumat. Pentru fumători este însă cel mai greu lucru. Dependenţa de tutun este, la rândul ei, considerată boală.
În România există un program naţional "Stop fumat", dar doar 7 centre sunt funcţionale în toată ţara: la Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Focşani şi două în Capitală, la Institutul "Marius Nasta" şi la Institutul de Boli Cardio-Vasculare "C.C Iliescu". Prea puţine şi slab finanţate, în condiţiile în care incidenţa fumatului în ţara noastră a crescut de la 6,7%, la aproape 35%., fumători activi. Asta deşi există o lege anti-fumat.
Ioana Munteanu, medic primar pneumolog: "Renunțarea la fumat trebuie să fie un serviciu aproape de pacient atunci când el are nevoie. Noi nu am oferit suficientă consiliere anti fumat și nu ne-am adresat suficient copiilor cu vârste între 11 și 16 ani, unde avem inițierea cea mai frecvența a fumatului".
Fondurile sunt limitate. Banii de prevenţie sunt insuficienţi
Dar, în final, statul ajunge să cheltuiască sume uriaşe cu bolnavii de cancer pulmonar.
Beatrice Mahler, manager al Institutului "Marius Nasta": "Costurile unei zile de spitalizare în ultimele 6 luni de viață pentru cancerul pulmonar se ridică la câteva mii de euro, adică în jur de 10-12.000 de dolari, în SUA, pentru un cancer diagnosticat în formele inițiale, de stadii 1-2, costurile sunt mult mai mici - o mie, două mii de dolari".
Sunt totuşi fumători care îşi dau seama că îşi fac rău şi lor, şi familiei. Şi apelează la specialiştii centrelor Stop fumat.
Florin Boldor, pacient: "M-am apucat de fumat crezând că cu o țigară trece timpul mai repede. Amăgindu-mă că dacă fumez o țigară sunt mai odihnit, pot să fac acțiuni mai altfel decât dacă nu fumez. Pe drum am constatat că nu e deloc așa".
Florentina Lică, psiholog: "Orice dependență ajunge să modifice felul în care persoană ar acționa dacă ar avea autonomie... Comportamentele ajung să fie dictate de aceste obișnuințe".
Florin este singurul din familia lui care fumează şi a ajuns la medic pentru că are o nepoţică de 2 ani căreia nu vrea să îi dea un exemplu greşit.
Aproximativ 400 de grame. Este cantitatea de gudron pe care un fumător o acumulează în organism dacă fumează un pachet pe zi timp de un an. Medicii de la Institutul "Marius Nasta" au pus o cantitate de gudron într-un borcan, ca paciențîi să vadă ce ajunge în organismul lor. Fumătorii trebuie să mai știe că dacă sună la numărul de telefon de pe pachetele de țigări, sună la centrele "Stop fumat" și pot începe această activitate de a se lasă de fumat cu ajutorul specialiștilor.
Anul trecut Europa era a treia în lume la numărul bolnavilor de cancer pulmonar: 500.000
Croaţia este singură ţară din Europa care are un program naţional de screening pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar. România este departe de a putea avea un program naţional eficient de depistare timpurie a acestui tip de cancer.
Carmen Ungurean, expert în prevenţia cancerului INSP: "Unul din principiile programelor de screening este că testul de screening trebuie să fie unul ieftin. Investigația cu computer tomograf nu este o investigație tocmai ieftină. Accesul la CT e unul destul de dificil".
Beatrice Mahler, managerul Institutului "Marius Nasta": "Infrastructură în centrele mari, unde sunt computer termografie există, însă trebuie organizată și trebuie gândită astfel încât să existe și centre de consiliere anti-fumat, să existe și un program național care să deconteze aceste servicii, să existe un program de monitorizare a pacienților".
Carmen Ungurean, expert în prevenţia cancerului INSP: "Dacă acest sistem de preluare în diagnostic și tratament nu este eficace investigația de screening rămâne inutilă".
Nimeni nu-l îndrumă sau nu-l sprijină în tot demersul asta de clarificare a diagnosticului și de preluare în tratament. Din cauza lipsei prevenţiei şi a screeningului, 80% dintre pacienţi ajung la spital când boală este deja în stadiu avansat.
Pe lângă lipsa programelor de prevenţie, o cauză importantă, spun medicii, este ignorarea semnelor primare.
Ruxandra Ulmeanu, preşedintele Societățîi de Pneumologie: "Acești oameni consideră normal să tușească și să expectoreze. Din cauza trecerii anilor, pacienții spun: îmbătrânesc și atunci este normal să obosesc, să am o toleranță la efort mai redusă. Nu e normal nici să tușești, nici să expectorezi. Deja ai niște inflamații la nivelul plămânilor."
Bronhoscopia, procedura prin care se face biopsia, este un alt lucru care îi sperie pe mulţi bolnavi şi refuză să continue investigaţiile medicale.
Carmen Ungurean, expert în prevenţia cancerului INSP: "Avem 10.000 de români care mor pe an de cancer pulmonar și de obicei sunt oameni tineri. Sunt oameni în jurul vârstei în jur de 50-60 de ani care mai lucruri de oferit societății. Sunt membri ai familiilor noastre, prieteni de care ne putem bucura. Prin urmare este o prioritate de sănătate publică".
Există terapii inovatoare omologate în lume şi folosite cu succes şi în România, care au crescut speranţa de viaţă a bolnavilor de cancer pulmonar. Reuşita lor ţine de diagnosticarea timpurie. Un control medical anual poate salva vieţi.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
