Drama pacienților care nu mai au acces la tratament în spitalele devenite COVID. Medic: Cazurile se agravează, se înmulțesc
Pandemia de coronavirus a produs schimbări majore în spitalele din România. Săli de operații au devenit depozite, unii medici au trecut de la chirurgie la tratarea unei boli infecțioase foarte noi și foarte grave în timp ce pacienții care nu au noul coronavirus așteaptă să poată merge la spital.
Alexandra Furtună, fiica unui pacient: O lună nu ne-am dus, am tot întrebat dacă se deschide, nu s-a deschis secția, ni s-a recomandat să mergem la alte două spitale, numai că eram în plină pandemie, cu un pacient de 85 de ani cu 3 bibliorafturi de indicații medicale.
Pacientă: Nu dorm noaptea, boala se generalizează.
Horațiu Ioani, medic neurochirurg: În momentul de față am undeva pe la 40 de pacienți care așteaptă pentru diferite proceduri. Unele mai mici, altele mai mari, altele chiar foarte complexe. Cazurile se agravează, se înmulțesc și așteptarea asta nu face bine nimănui. Noi suntem în poziția asta ingrată în care le spunem: sunați peste o săptămână... și încă o săptămână... și încă o săptămână.
Pentru pacienții care nu s-au infectat cu noul coronavirus, boala de care sufereau a fost o povară și mai greu de dus. Din martie, tratamentul lor a fost întrerupt. Colentina a devenit spital COVID și tratează numai pacienții cu această boală. Ceilalți nu mai pot intra în spital, unde totul a fost reconfirgurat.
Victor Cauni, șeful Clinicii de Urologie: În această sală aveam intervențiile chirurgicale mari, cu control cu raze. Observăm că s-a transformat această sală, după noile modificări am transformat-o în depozit.
Suntem în secția de Urologie a Spitalului Colentina. Aproape nimic nu mai seamănă cu ce era înainte, iar numărul operațiilor a scăzut dramatic.
Victor Cauni, șeful Clinicii de Urologie: În noastră de Urologie, în blocul operator în care suntem, în fiecare lună erau în jur de 500 de proceduri, în cele aproape 4 luni noi am avut doar 3 intervenții chirurgicale la sala de operații.
În tot acest timp, pacienții așteaptă ca spitalul să își reia activitatea, iar așteptarea înseamnă agravarea bolii. Tatăl Alexandrei Furtună se tratează de 4 ani la medicul Cauni de la Spitalul Colentina, dar acum nu mai poate.
Alexandra Furtună, fiica unui pacient: Am reușit să depășim problema cardiologică, este cumva sub control, hematologia este sub control, neurochirurgia este sub control, suntem în faza în care ne-am blocat la problema urologică, este extrem de gravă, iar în pandemie eu nu puteam să mi iau tatăl, pentru că nu s-ar fi uitat nimeni la un pacient de 80 și ceva de ani și nu cred că s-ar fi uitat cineva la 3 bibliorafturi ca să înțeleagă tot complexul.
Mihai Drăgușescu, medic primar urolog: Telefonul sună încontinuu, iar noi nu avem o soluție pentru pacienții noștri. Nu avem o soluție pentru că sistemul a ajuns la un grad de nefuncționalitate care impietează asupra sănătății majorității populației.
La secția de Neurochirurgie, înainte de epidemie veneau lunar pentru internare 1000 de pacienți. Acum, medicii nu-i mai pot primi.
Bogdan Popescu, șeful Clinicii de Neurochirurgie: Avem peste 200 de pacienți cu distonie care în mod normal se aflau în tratament la spitalul Colentina, această afecțiune este o afecțiune rară, dar beneficiază de un tratament eficace. De asemenea, noi nu am mai putut să asigurăm tratamentul lor în ultimele 3 luni.
Pacientă: Este o boală neuromusculară, mușchii se contracta involuntar. ți s-a obstructionat dreptul de a ne trata.
Și pentru medicii care operau zilnic înainte de pandemie, situația actuală e dificilă. Riscă să-și piardă din abilități și tot pacientul va avea de suferit.
Victor Cauni, șeful Clinicii de Urologie: În chirurgie și în specialitățile care impun antrenamentul este foarte important.
Alexandru Cristescu, neurochirurg: În afară de mici proceduri neurochirurgicale nu a fost efectuată vreo operație neurochirurgicală de anvergură la pacienți care sunt COVID pozitiv.
Medicii spun că în această perioadă fac mai multă psihologie cu pacienții, decât să își exerseze profesia.
Horațiu Ioani, neurochirurg: Au fost pacienți care, în clipa în care li s-a spus ,,trebuie să ajungi pe o secție de neurochirurgie” s-au panicat, au zis: Dumnezeule, ce a făcut COVID-ul la creierul meu? Ce se întâmplă aici? De ce ajung pe o secție de Neurochirurgie? Și aici am făcut psihologie cu pacienții.
Pentru ca pacienții să poată avea din nou acces la tratamentul de specialitate, spitalul trebuie să asigure circuite separate pentru bolnavii COVID și cei cu alte afecțiuni. De 3 săptămâni, se tot încearcă reluarea activității la Colentina, dar Direcția de Sănătate Publică consideră că circuitele încă nu respectă toate regulile de siguranță.
Horațiu Ioani, neurochirurg: A fost foarte ușor să ni se spună ,,sunteți spital COVID” și acum se dovedește foarte greu să ieși din situația asta de spital COVID, deși tot noi suntem cei care am compartimentat inițial și tot noi suntem cei care recompartimentăm și acum.
Înainte de epidemia de coronavirus, spitalul Colentina avea peste 860 de paturi. După ce au fost făcute circuitele pentru COVID și spitalul a fost reorganizat, au mai ramas jumătate, mai exact, 445.
Dintre acestea sunt ocupate cu pacienți peste 100, restul paturilor sunt goale.
Sabrina Zorac, director medical: Sunt foarte multe lucruri care nu se mai pot face și din acest punct de vedere este imperios necesar să ne reluăm activitatea parțial COVID, parțial non-COVID.
Horațiu Ioani, medic neurochirurg: În momentul de față simțim că mingea nu este în curtea noastră și trebuie să rugăm pe cineva de peste gard să ne-o arunce și încă așteptăm.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
