Aberațiile birocrației românești. În plină pandemie, o secție de terapie intensivă dotată cu aparatură de ultimă generație stă închisă
În timp ce numărul pacientilor de la terapie intensivă crește, din spitale lipsesc medici și asistenți care să se ocupe de bolnavi. Pentru că situația este critică în unele spitale, statul a decis să facă angajări, însă doar pe o perioadă determinată și numai în timpul pandemiei. Multe cadre medicale au venit din privat la stat, dar nesiguranța dată de contractul pe câte o lună i-a făcut pe unii medici să plece, iar alții nu mai vor să vină. Așa s-a ajuns ca o secție de terapie intensivă să stea închisă, deși este dotată cu aparatură de ultima generație. Urmăriți un nou episod din campania „Pacient în România”.
Lipsa de personal se simte în fiecare spital COVID din România. Secțiile de terapie intensivă sunt din nou aproape pline, iar personalul este puțin, în unele cazuri, deloc. Este situația Spitalului Witting din Capitală, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor, care din 23 iulie a devenit spital suport COVID.
De atunci au trecut două luni, iar secția de terapie intensivă nu funcționează. Are 16 ventilatoare și 16 paturi noi. Stau acoperite, pentru a nu se pune praful pe ele, pentru că nu există cadre medicale. Asta, în timp ce pacienții în stare gravă sunt transferați la alte spitale.
„Patru cazuri care s-au agravat au trebuit să fie transferate în alte secții ATI funcționale, uneori la mare distanță de București, pentru că în București nu mai existau locuri. Marea problemă este că degradarea lor se face rapid. S-a întâmplat să aibă o degradare în câteva ore. În acel moment trebuie imediat transferați. Timpul este în defavoarea lor. Pacienții au avut și noroc, în acest sens, dacă au ajuns în timp util acolo unde trebuiau să ajungă”, spune Laurențiu Ungurianu, medic chirurg la Spitalul Witting.
Medici care vor să lucreze riscându-şi sănătatea
Secția de terapie intensivă a spitalului Witting are trei medici. Pe hârtie, pentru că, în realitate, doi nu pot lucra cu pacienți COVID, deoarece au boli care îi fac să intre în categoria de risc, iar al treilea s-a transferat la alt spital, pentru că stătea degeaba. Chiar dacă medicul de medicina muncii spune că doctorii cu afecțiuni își riscă sănătatea dacă intră în secția COVID, cei doi au cerut să poată trata pacienți cu coronavirus. Nu se tem, vor să ajute bolnavii. Unul dintre acești medici este Isadora Zaharescu.
„Noi am făcut cerere pe proprie răspundere, eu și șefa mea de secție, prin care ne oferim serviciile și dorim să lucrăm, pentru ca suntem compensat, avem patologii care sunt compensate, și putem lucra, cereri care nu ne-au fost încă soluționate, așteptăm un răspuns și sper să fie favorabil, pentru că dorim să lucrăm și să ajutăm acești pacienți”, spune Isadora Zaharescu, medic ATI la Spitalul Witting.
„Noi am cerut - Secția Chirurgie împreună cu șeful secției, care a insistat asupra acestui lucru, să mergem să lucrăm înr-un alt spital COVID - unde să putem să facem chirurgie - care are secție de ATI sau dacă nu era cazul, într-un spital care nu este spital COVID. E mare păcat să afli că bolnavi COVID care au nevoie de intervenții chirurgicale, urgențe chirurgicale, nu își găsesc locul la București și ajung la spitale suport COVID din Oltenița, de exemplu”, arată dr. Laurențiu Ungurianu.
Medic ATI: „Este un sentiment de frustrare imens”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Secția de terapie intensivă a Spitalului Witting a fost dotată recent cu aparatură de ultimă generație, prima dată după 20 de ani, dar nu are cine să o folosească.
„Imaginați-vă cum ar fi să intri dimineața la serviciu într-o secție care este părăsită, goală, dotată cum n-a fost dotată în ultimii 20 de ani. Ne-am bucurat foarte mult când am văzut că a venit aparatură. Pe care n-o poți folosi. Și în fiecare seară vezi pe posturile de televiziune că nu mai sunt locuri libere în ATI. Este un sentiment de frustrare imens”, mărturisește doctorița Isadora Zaharescu, medic ATI la Spitalul Witting.
„Acum stăm și ne uităm, nu le-am folosit niciodată, venim dimineață, intrăm în această secție dotată, simțim așa, o durere în suflet. Mergem în acea cameră unde ne adunăm toți medicii, iar eu, ca să pot să-mi ajut medicii, fac anchete DSP. Pentru că nu pot intra la COVID, pentru că sunt apt condiționat, singura modalitate de a stabili o legătură cu pacienții sunt aceste telefoane”, adaugă medicul.
„Să vă spun că fac eu ca și chirurg, da? În primul rând, noi facem vizita la bolnavii COVID, îi ajutăm pe ceilalți colegi, le dăm date din foile de observații, scoatem la imprimantă diverse lucruri, scoatem din calculator scrisori medicale, mai completăm câte un concediu medical. Muncă de birou!”, spune Laurențiu Ungurianu, medic chirurg la Spitalul Witting.
Premierul Ludovic Orban le-a solicitat, joi, miniştrilor Sănătăţii şi Transporturilor, Nelu Tătaru şi Lucian Bode, operaţionalizarea secţiei de ATI de la Spitalul Witting, menţionând că managerul instituţiei sanitare trebuie să ia măsurile necesare în acest sens sau să plece "acasă".
Contracte prelungite de la o lună la alta
În timp ce unii medici vor să lucreze, dar nu pot, managerii spitalelor caută personal, dar în această perioadă angajări pot fi făcute doar pe perioadă determinată.
Neluța Curcan este asistentă și acum lucrează la secția de terapie intensivă COVID a Spitalului „Marius Nasta”. Contractul ei este prelungit de la o lună la alta prin ordin de ministru.
„Au mai fost încă patru asistente care am înțeles că au vrut să-și dea demisia, pentru că găsiseră un alt loc de muncă, dar n-au reușit să plece, cel puțin până la sfârșitul lunii acesteia. Da, și-au dat demisia din cauza incertitudinii. Deci, noi până mai alaltăieri nu știam dacă ne mai prelungește sau nu ne mai prelungește contractul. Singura asistentă la 6 pacienți și doar infirmiere. Pentru că nu avem personal, de-asta ne-au și angajat și pe noi”, spune asistenta Neluța Curcan.
„Există această atitudine în România, ea ține cumva și de obișnuințele din trecut, când contractele erau toate pe perioadă nedeterminată, ceea ce nu prea mai există în țările dezvoltate. Acolo tot timpul contractele sunt pe o perioadă determinată”, menționează Dorel Săndesc, vicepreședintele Comisiei ATI.
Cea mai mare criză din sistemul medical românesc
Și la Spitalul „Victor Babeș” din Timișora au fost făcute detașări. Maria Rușan are 40 de ani și a venit la stat din mediul privat. Acum este asistentă la Centrul de Radiologie al Spitalului „Victor Babeș”.
„A fost o decizie foarte rapidă, n-am stat mult să mă gândesc la acest lucru și nu regret. După 14 ani să renunți la un contract de muncă din privat și să vii aici a fost o provocare foarte mare. Dar am zis DA, pentru că la un moment dat în viață, consideri că trebuie să faci un alt pas”, explică Maria Rușan.
„Cea mai mare criză cu care se confruntă sistemul sanitar în prezent este criza de personal. Avem un număr foarte mic de medici față de necesar, față de mediile europene, mai ales în sectorul acesta de anestezie-terapie intensivă”, spune Dorel Săndesc, vicepreședintele Comisiei ATI.
„Legea carantinei permite angajări rapide, fără concurs, pe perioada alertei pandemice. Spitalele trebuie să utilizeze acest instrument pentru a încuraja angajarea de medici, mai ales că acum are loc examenul de specialitate. E o nouă generație de specialiști și ar fi păcat ca acum, când este evident că avem atât de mare nevoie de ei, să nu le oferim aceste locuri de muncă și ei să părăsească țara”, subliniază Dorel Săndesc, vicepreședintele Comisiei ATI.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
