12 spitale pentru trei milioane de copii, în România. Medic: Un copil a așteptat 27 de zile
În campania Pacient în România, despre lipsurile sistemului medical, am ajuns la spitalele pentru copii. Câteva doar în toată ţara: 12. La peste 3 milioane de copii. În termeni reali, asta înseamnă timpi de aşteptare pentru internare care se măsoară în speranţă de viaţă, de fapt. Şi au murit 4 copii mici de până într-un an doar în ultimele luni pentru că nu au avut loc la singurul spital din ţară ce poate trata boli grave.
Pentru copiii bolnavi ai României, diferenţa dintre viaţă şi moarte o face...un pat de spital.
Dintre toate oraşele ţării, doar nouă au clinici de pediatrie. Împărţirea pe regiuni dă pruncilor şanse mici, iar părinţilor deznădejde. În Moldova este un singur spital. La fel în Banat şi Dobrogea. Muntenia are două, Transilvania, trei, iar Bucureştiul patru. La acestea sunt transferate cazurile grave din celelalte localităţi care au doar secţii de pediatrie, 165 în România, ce nu pot trata cazuri grave.
Spitalul de pediatrie „Marie Curie” din Bucureşti este singurul din România cu aparatură necesară în lupta cu cele mai nemiloase maladii. Firesc, acolo ajung cazurile disperate. Marele duşman al pruncilor de pe lista de aşteptare pentru un pat liber nu este însă boala, ci timpul în care se eliberează un loc în care să fie trataţi.
„A stat unul, cea mai veche actualmente e de 27 de zile, n-am putut face nimic, e un caz cronic”, spune Cătălin Cârstoveanu, șef ATI „Marie Curie”.
Avem bebeluşi bolnavi în aşteptare şi părinţi în disperare pentru că statul asigură doar jumătate din numărul de locuri de terapie intensivă de care au nevoie copiii.
„România ar trebui să aibă 400 de paturi, loc unde poate fi transfertă, echipa care poate să îngrijească, echipamente corespunzătoare, medicamente corespunzătoate. România are aproximativ 200”, spune Cătălin Cârstoveanu, șef ATI „Marie Curie”.
În lipsa unui pat de spital unde să primească ajutor în lupta cu moartea, bebeluşii sunt vegheaţi de părinţi livizi de spaimă că şi-ar putea pierde pruncii. La secția de terapie intensivă de la spitalul „Marie Curie” din Bucureşti am găsit o mamă cu faţa lipită de obrazul copilului său. A simţit şi ea neputinţa groaznică în timp ce aştepta un loc liber.
„Îmi era teamă de la zi la zi să nu fie prea târziu pentru el. Am născut prematur și acolo nu aveau tot ce le trebuie ca să poată să evalueze copilul și să fie bine. Din păcate au fost internări și pe hol, când copilul era foarte grav, au făcut și asta doar ca să poată să acorde o șansă”, mărturisește mama unui bebeluș.
La secția de terapie intensivă de la spitalul Marie Curie Bucureşti sunt transferaţi din toată ţara copii cu probleme grave de sănătate. Conştient că nu sunt suficiente paturi pentru cazurile extreme, medicul Cătălin Cârstoveanu, şeful secţiei ATI a creat o aplicație care monitorizează locurile libere, de teamă să nu fie amplificată criza de vreo eroare umană.
„Am spus că poate eu număr greșit, poate asistenta șefă numără greșit. Este o aplicație informatică, culeg datele informatice, am refresh la un minut în urmă. Avem 27 de paturi, partea verde, avem supralaocare 2. Suntem o secție de reanimare cu supraalocare sistematică”, spune Cătălin Cârstoveanu, șef ATI „Marie Curie”.
27 de paturi sunt însă prea puține. Jumătate din câte ar trebui. Nu este singurul obstacol pe care îi întâlnesc bebeluşii în cursa pentru viaţă.
„Nenorocirea cea mai are este că nu au personal, că ceri să dezvolţi lucrurile şi te loveşti de oameni care nu înţeleg ce e aia dezvoltare”, explică Cătălin Cârstoveanu, șef ATI „Marie Curie”.
Nici pentru copiii care trec de vârsta mersului de-a buşilea statul nu face eforturi mai mari. În toată regiunea Oltenia nu există nicio clinică de pediatrie. Micii pacienţi sunt tratați în spitale pentru adulți, unde există și secție pentru ei. Dar nici acolo nu au tot ce le trebuie. De pildă, la judeţeanul de la Craiova.
„Spitalul nostru nu are neurologie de copii, nu are serviciu de recuperare de copii, îngrijirea copiilor cu boli speciale este și ea deficitară la nivelul regiunii Oltenia”, spune Eleodor carstoiu, chirurg pediatru.
„În descursul anului 2018, în cadrul secțiilor de pediatrie am avut internați 6.353 de copii dintre care 178 au fost direcționați către alte spitale”, spune Polixenia Stancu, medic oncopediatru.
Transferul unui copil bolnav de la un spital la altul înseamnă deseori că sistemul îi scurtează viaţa sau îl condamnă direct la moarte. Este realitatea pe care autoritățile se prefac că nu o văd, în ciuda faptului că pediatrii le spun limpede.
„Este nevoie de un spital de copii pentru că într-un spital generalist, nu doar din România, din toată lumea asta copilul este ultimul care are acces la resursele unui spital general”, spune Eleodor Cârstoiu, chirurg pediatru.
În lipsa ajutorului de la stat, copiii îşi caută şansele în braţele unor medici devotaţi. David este din Craiova. Are cinci ani şi probleme neurologice. Picioarele nu îl ajută să alerge cu cei de vârsta lui. De la Domn' Profesor, cum îl strigă pe medicul care îl ajută să îşi recapete puterile, învaţă nu doar mişcările, ci şi o lecţie de viaţă.
Părinţii lui David sunt înspăimântaţi însă de sistemul de sănătate din România. Pentru că acasă la ei la Craiova nu există spital pentru copii, merg cu cel mic cel puţin de două ori pe an la clinici din Bucureşti şi vestul ţării.
„De când l-am născut numai la Bucureşti am mers cu el pentru orice. Am mers chiar şi la Oradea pentru orteze. (...) După ce că sunt problemele care sunt, mai suntem nevoiţi să mergem şi cu ei şi să stăm internaţi în spital”, spune Andreea Iordache, mama lui David.
În zadar îşi strigă oamenii amarul. S-au convins că cine trebuie, nu îi aude.
„Să se uite şi la noi cât pătimim, după ce că sunt cum sunt ei, cât mai chinuim şi noi şi ei”, spune Andreea Iordache, mama lui David.
Părinți care se tem pentru viața copiilor am găsit și la Iași. Acolo există un singur spital de pediatrie care trebuie să trateze toți mici pacienţi din toată Molodova. Cam 50 de mii de internări pe an într-o clinică renovată ultima dată ...acum 50 de ani.
Igiena precară din singurul spital de pediatrie din Moldova pune în pericol viaţa pacienţilor. O mamă internată de nouă luni, împreună cu pruncul grav bolnav, a simţit că explodează de revoltă din cauza unei probleme apărute la spital: un cheag de sânge i-a astupat un vas sanguin copilului.
„A luat o bacterie foarte serioasă. Copiii care-s sensibili şi cu citostatice sunt dispuşi la orice bacterie şi atunci le agravează starea de sănătate”, spune Lucica Dolhăscu, mama unui copil bolnav.
Zidurile vechi și scorojite, geamurile prin care suflă vântul, paturile şi noptierele şubrede sporesc teama că orice copil internat la spitalul de pediatrie de la Iaşi poate să ia din salon şi alţi microbi. Grav este că nu doar în stau lucrurile aşa. Subfinanţarea şi nepăsarea statului ameninţă copiii din toată ţara.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
