Interviu cu celebrul medic Bob Djavan: „Trebuie mers la doctor şi când nu te doare nimic”
A doua opinie medicală e un concept care se răspândeşte tot mai mult şi în România. Mai ales că un număr tot mai mare de medici, de diverse specializări, adoptă cea de-a doua opinie ca un mod de a trata pacienţii cu afecţiuni care le pun viaţa în pericol. Unul din promotorii acestui concept, medicul urolog Bob Djavan, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Digi24. Despre obiceiurile nesănătoase ale românilor, dar şi despre obiceiurile care ne-ar putea face mai sănătoşi, în interviu.
Cosmin Prelipceanu: Domnule profesor, vă mulţumesc pentru prezenţă, ne bucurăm că sunteţi aici, bine aţi venit!
Bob Djavan: Vă mulţumesc foarte mult!
Cosmin Prelipceanu: Domnule profesor, aţi venit din nou în Bucureşti pentru a consulta pacienţi români. Unii dintre ei vin la dumneavoastră pentru o a doua opinie, este această practică mai întâlnită în zilele noastre decât era în urmă cu, să spunem, doi ani?
Bob Djavan: Într-o anumită măsură cred că da, fiindcă - cel mai important - nu doar pacienţii îşi dau seama de avantaje, ci şi colegii mei, doctorii, văd avantajele în toate domeniile. Nu doar în Urologie, care este domeniul meu, ci şi în alte domenii, precum Cardiologie, Ortopedie sau Chirurgie Plastică. Chiar şi doctorii cred că sunt mai siguri dacă există o a doua opinie, care le confirmă opiniile. Iar dacă nu, acest lucru va adăuga sau va infirma deciziile lor sau recomandările privind tratamentul. Aşa că da, se apelează foarte des la o a doua opinie, în special în România.
Cosmin Prelipceanu: Vă propun astăzi să vorbim despre chestiuni legate de sănătatea bărbaţilor. Stă în cultura noastră ca femeile să preia iniţiativa atunci când vine vorba de chestiuni legate de sănătatea bărbaţilor. Soţia e cea care îi cere soţului să meargă la doctor, aşa că prima întrebare este: care sunt cele dintâi semne îngrijorătoare? La ce trebuie să fii atent?
Bob Djavan: Interesant este că nu gândeşti aşa atunci când vine vorba de maşina personală. Nu aştepţi ca maşina să scoată diverse sunete înainte de a-i face revizia. Aşa că de ce am aştepta noi, oamenii, apariţia durerilor sau complicaţiilor în loc să mergem la doctor? Aşa că răspunsul corect ar fi să mergem la doctor în mod regulat fără să existe simptome, probleme. Desigur, simptomele reprezintă un element declanşator, dar sunt elemente psihologice: vei merge la doctor fiindcă ai dureri. Ar trebui să faci asta atunci când nu te doare nimic, când eşti sănătos, pentru a-ţi menţine sănătatea. Aşa că ideea nu este să tratezi bolnavi, ci să-i identifici pe acei pacienţi care sunt în pericol de îmbolnăvire şi să-i tratezi din timp sau cel puţin să le spui că trebuie să vină la control mai devreme sau mai des, fiindcă prezintă risc de îmbolnăvire. Iar aceast lucru este foarte adevărat în privinţa chirurgiei oncologice, e foarte adevărat pentru oncologie: cancerul de prostată, de rinichi, de vezică urinară. Aceşti pacienţi care au venit la mine primesc un tratament mai bun dacă vin din timp. Investigaţiile făcute la timp sunt cele mai recomandate. Ţelul din ziua de azi în ceea ce priveşte sănătatea bărbaţilor - iar asta e adevărat pentru fiecare domeniu, fiindcă Urologia nu este singurul domeniu care tratează problemele bărbaţilor, e la fel de adevărat şi în privinţa Cardiologiei, Medicinei Interne, Ortopediei - cred, aşadar, că mesajul pentru bărbaţi este să meargă regulat la control, să nu le fie teamă, fiindcă dacă sunt sănătoşi, ţelul este să rămână sănătoşi. Aşa că nu vor avea de suferit. Aveţi dreptate, femeile sunt mult mai active, atât cu ele însele, cât şi cu bărbaţii, motiv pentru care cei mai mulţi bărbaţi vin la control în ziua de azi. E valabil pentru toate rasele, pentru toate regiunile geografice: vei fi motivat de soţie, mamă, fiică, soră, parteneră...ele sunt cele care au rol de spus în sănătatea bărbaţilor. Trebuie să le mulţumim din plin femeilor, care fac posibil ca noi să trăim mai mult.
Cosmin Prelipceanu: Există o altă problemă atunci când vine vorba de bărbaţi. Îşi ascund problemele, inclusiv de ei înşişi, în special când vine vorba de prostată, să spunem.
Bob Djavan: E vorba de o problemă întâlnită peste tot în lume. Pur şi simplu bărbaţii nu sunt obişnuiţi să accepte noţiuni precum slăbiciune, îmbolnăvire, sunt probleme care ar trebui acceptate. Dar asta face parte din cultura noastră, fie că vorbim de cultura nordică sau cea sudică, nu există nicio diferenţă între Suedia şi Sicilia, e acelaşi lucru. E vorba de cultura că un bărbat nu trebuie să fie bolnav sau să dea dovadă de slăbiciune, iar aceste lucruri vin cu un preţ ridicat. Fiindcă eşti convins că nu eşti bolnav, nu mergi la doctor şi te îmbolnăveşti, pentru că vei merge prea târziu. Aşa că da, e vorba de o chestiune legată de cultură, nu vreau să spun că este o masculinitate şoviniştă, ci cred că este o masculinitate falsă. Nu este nimic greşit în a face controale regulate. Ce e mai masculin decât o maşină de curse? Nu ţi-ai lăsa niciodată acasă maşina de curse şi să n-o duci la revizie în fiecare an. Sănătatea este cea mai mare avuţie şi chiar şi un bărbat ar trebui să înţeleagă asta. Din păcate, este un proces greoi şi chiar şi în ziua de azi există bărbaţi care refuză să meargă la control fiindcă susţin că sunt sănătoşi şi nu au niciun motiv s-o facă.
Cosmin Prelipceanu: Mi-aţi spus ceva despre medicina personalizată, are de asemenea legătură cu chestiunile privind sănătatea bărbaţilor?
Bob Djavan: Da, pentru că se schimbă modul în care înţelegem sănătatea, modul în care înţelegem să percepem bolile şi controalele. Înainte, procedurile necesare diagnosticării unui bărbat nu doar că erau invazive, ci nici nu se concentrau exact asupra problemei pe care o avea bărbatul respectiv. Adevărata revoluţie din medicină - şi aţi amintit aici un aspect important - este că schimbăm modul în care tratăm pacienţii. Nu tratăm doar boala, ci omul din spatele ei. Nu tratăm o problemă biologică, ci omul din spatele acestei probleme. Nu tratăm un organ funcţional sau disfuncţional, ci omul cu acel organ disfuncţional. Medicina personalizată este modul în care realizăm asta şi are foarte multe aspecte. Vă dau drept exemplu modul în care se foloseşte medicina personalizată în Urologie, fiindcă este domeniul meu de expertiză. În diagnosticare, de exemplu, acum 20 de ani făceam biopsii la întâmplare, de la stânga la dreapta. Nu ne uitam, făceam biopsia şi sperăm să dăm de urma cancerului. În ziua de azi, îi facem pacientului un RMN multiparametric - poţi face asta acum şi în România, la un nivel foarte ridicat - apoi un test cu ultrasunete, urmat de o biopsie chiar în locul suspect. Aşa că nu mai facem biopsii la întâmplare, ci unele personalizate, care vizează o anumită zonă din corpul unei anumite persoane cu o anumită boală. În ceea ce priveşte tratamentul, imagistica este mult mai bună în ziua de azi, poţi face RMN-uri, poţi să-ţi dai seama de dimensiunea tumorii, dacă ganglionii limfatici sunt afectaţi. Astfel, îţi poţi adapta operaţia, poţi să îndepărtezi sau nu ganglionii limfatici şi nu doar să faci nişte disecţii la întâmplare. Prin urmare, poţi adapta tratamentul în funcţie de o persoană anume, cu o boală anume. În cele din urmă, vorbim de cel mai rău scenariu pentru noi: metastazele. Şi vă dau doar un exemplu: în ziua de azi în Urologie, cu ajutorul investigaţiilor PSMA/PET poţi identifica metastazele mici, aflate într-un stadiu foarte incipient, mult mai devreme decât cu ajutorul scanerelor pentru sistemul osos, folosite timp de 50 de ani în Urologie. Azi poţi identifica leziuni foarte mici pe tot corpul, nu doar la nivelul oaselor, ci şi în ţesuturile moi şi alte organe. Şi acum vine şi partea cea mai importantă a medicinei personalizate: poţi folosi investigaţia PSMA/PET, cea care identifică acele leziuni, pentru a ataca acele metastaze. La un nivel foarte, foarte mic, poţi ataca inclusiv acele metastaze minuscule din tot corpul, fără a afecta ţesuturile din jur. Compar mereu asta cu atacurile militare, poate fiindcă e ceva ce mi-ar plăcea sa fac, dar e ca şi cum în loc să bombardezi tot oraşul inamicului, cu toate victimele colaterale care ar rezulta, poţi lovi ţinta la fix. Ştii exact unde e tipul rău şi îl loveşti doar pe el, fără a afecta clădirile din jur în care sunt civili nevinovaţi. Nu vrem să omorâm celule nevinovate, care sunt „civilii” în acest caz, ci doar să omorâm celulele canceroase. La asta se referă medicina personalizată, tratezi omul. Identifici inamicul, îţi faci tema şi apoi mergi la război.
Cosmin Prelipceanu: Putem aplica în România această filozofie?
Bob Djavan: Desigur, chiar faceţi asta. Colegii mei de aici fac o treabă extraordinară în această privinţă. Nu vreau să sune prea în stilul Trump dacă spun „fantastic”, dar chiar fac o treabă foarte bună. Desigur, guvernele şi oricine va fi ales - nu am nicio preferinţă în această privinţă - ar trebui să se concentreze pe sistemul de sănătate. Am spus-o mereu şi o spun de fiecare dată: trebuie să alocaţi mai mulţi bani pentru sistemul de sănătate, e cea mai mare avuţie pe care o aveţi. Iar pentru cei care nu cred asta, o spun în termeni politici: vă va aduce mulţi votanţi. Dacă veţi cheltui bani pentru sistemul de sănătate, veţi îmbunătăţi viaţa propriilor cetăţeni. Iar medicina personalizată nu este ieftină, ci scumpă, dar pe aşa ceva ar trebui să cheltuim banii şi nu pe lucruri care nu sunt atât de importante.
Cosmin Prelipceanu: Consultaţi de ani buni pacienţi români, sunt curios: aţi identificat ceva greşit în stilul nostru de viaţă, ceva ce provoacă cancer?
Bob Djavan: Iubesc această ţară şi îmi plac oamenii de aici, dar din păcate suntem cu toţii conduşi de stilul de viaţă, de calitatea mâncării. Da, stilul de viaţă este un indicator important, un factor important în ceea ce priveşte bolile. Şi mă întorc la Jurnalul European de Uro-Oncologie, când vine vorba de cancerul de prostată, de vezică urinară, un rol important îl joacă comportamentul vostru, fie că e vorba de fumat sau de cât şi cum mănânci. Mult timp am crezut că e ceva genetic. Într-adevăr, genetica joacă un rol, e foarte importantă, dar e doar o parte din acest puzzle. Mâncarea este foarte importantă: cum o prepari, ce pui în ea şi cum o consumi. În termeni de nutriţie, sunt trei termeni luaţi în calcul: ce mănânci, cum mănânci şi cum pregăteşti mâncarea. Sunt lucruri în privinţa cărora trebuie să ne educăm pe noi înşine, să-i educăm pe copiii noştri şi pe proprietarii restaurantelor cum putem gestiona chestia asta. Nutriţia joacă un rol important, la fel şi stilul de viaţă. Stresul face rău, dar asta nu e valabil doar pentru România. În multe ţări în care există probleme economice, acest lucru se traduce printr-o conduită negativă. Stilul de viaţă este influenţat întotdeauna de stres şi din păcate, în România văd că există foarte mult stres, oamenii sunt influenţaţi de problemele economice, iar asta înseamnă factori negativi pentru oncologie, pentru cancer şi aşa mai departe.
Cosmin Prelipceanu: Deci stresul ocupă un loc de frunte.
Bob Djavan: Cred că stresul şi nutriţia sunt cele două lucruri despre care trebuie discutat. Aprope, e foarte ieftin să schimbi asta. Nu e greu să mănânci adecvat, trebuie doar să ştii. Iar în privinţa stresului, uneori nu-i poţi cere să dispară, dar trebuie să ştii cum să te descurci în prezenţa lui. E un lucru intim, care trebuie învăţat. Trebuie să fim conştienţi de el, fiindcă dacă nu suntem conştienţi, nu-l vom putea stăpâni.
Cosmin Prelipceanu: Ce ar trebui să fac dacă de mâine vreau să schimb ceva în stilul meu de viaţă? Să alerg, să fac mişcare, să mănânc mai puţine grăsimi...ce anume să fac?
Bob Djavan: Toate aceste lucruri! Sunt destul de sigur că dacă aş întreba pe oricine pe stradă, mi-ar da 80% din răspunsurile corecte. Numai că dacă i-aş întreba dacă şi fac asta, 80% mi-ar da un răspuns negativ. Aşa că e un lucru delicat, e un cerc vicios. Ştii exact ce trebuie făcut. De ce nu faci asta?
Cosmin Prelipceanu: Pacienţii români sunt atenţi? Dau atenţie lucrurilor pe care le spuneţi? Vă urmează sfaturile?
Bob Djavan: Ca să fiu onest, într-un mod pozitiv, sunt cu adevărat impresionat de nivelul înalt de cunoştinţe pe care îl au în legătură cu bolile lor. Vorbeam recent cu un director din industria Internetului şi mi-a spus că România este unul dintre locurile de pe glob de unde se recrutează cei mai mulţi specialişti în Internet. Asta îmi spune ceva. Oamenii sunt extrem de bine educaţi pe Internet despre boala lor, aşa că sunt bine informaţi în legătură cu ce se întâmplă. Deci, da. Oamenii sunt conştienţi în legătură cu situaţia lor, ştiu ce au de făcut şi asta ne oferă o mare oportunitate. Este o oportunitate deschisă pentru noi ca să intervenim şi să schimbăm comportamentul şi să schimbăm atitudinea faţă de sănătate, nutriţie, stres, fumat.
Cosmin Prelipceanu: Ultima întrebare. Aţi consultat mulţi pacienţi în România, vin şi la clinica dumneavoastră din Viena. Deci cunoaşteţi sistemul nostru sanitar prin pacienţii săi. Cum aţi descrie sistemul nostru de sănătate? Ce problemă are?
Bob Djavan: Are o gripă puternică. Sistemul de sănătate are o gripă puternică. Nu este foarte bolnav dar are o gripă. Gripa se ameliorează, dar febra nu a trecut încă. Asta înseamnă că, deşi nu vreau să mă amestec în politica din România, sistemul de sănătate are nevoie de mai multă atenţie, mai mult sprijin. Se poate începe de la lucruri simple precum investiţii, respect acordat forţei de muncă, respect pentru medici din partea Guvernului. În Austria avem aceleaşi discuţii. Doctorii sunt plătiţi foarte prost. Am avut un reflux de doctori către Germania şi Elveţia, din Austria. Nu ar trebui să aveţi aici o „scurgere de creiere”.
Cosmin Prelipceanu: Avem deja.
Bob Djavan: Atunci, modul în care trebuie să o gestionaţi este să vă asiguraţi că rămân. Şi cum vă asiguraţi că rămân? Să le creşteţi salariile, care cred că sunt foarte mici, în comparaţie cu standardele europene. Deşi fac aceleaşi operaţii şi chiar în circumstanţe mai dificile decât am eu în Austria. Cred că este foarte important ca autorităţile sanitare, guvernul, să înţeleagă că este o investiţie care merită, investiţia în sănătate. Sistemul sanitar nu înseamnă doar aparate şi instrumente, ci şi forţa de muncă din spatele lor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
