Consiliul Concurenței acuză șase companii farmaceutice din Elveția, Germania, Belgia și Italia că au format un cartel care a șantajat statul român să renunțe la o taxă, prin privarea bolnavilor de un tratament vital. Este vorba despre criza imunoglobulinelor, care au lipsit din farmaciile din România timp de trei ani.
Consiliul Concurenței a sancționat cinci companii farmaceutice, furnizoare de imunoglobuline și alte medicamente derivate din plasma umană, precum și asociația reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice – PPTA (Belgia) cu amenzi în valoare totală de 353.393.694 lei (aprox. 71 milioane euro), a transmis Consiliul Concurenței.
"În urma investigației, declanșate în 2018, autoritatea de concurență a constatat că, în perioada 2015-2018, cele cinci companii au adoptat o strategie coordonată, care a vizat limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline, cu scopul de a exercita o presiune asupra autorităților de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele derivate din sânge uman sau plasmă umană.
În acest fel, companiile urmăreau să își creeze un avantaj comercial, respectiv ameliorarea marjelor de profit. PPTA a facilitat aceste practici anticoncurențiale și a contribuit prin propriile acțiuni la atingerea obiectivului comun, depășind, prin aceasta, sfera activităților specifice la nivelul unei asociații cu scopul de a influența procesul legislativ", potrivit sursei citate.
Astfel, Consiliul Concurenței spune că societățile farmaceutice au scos intenționat de pe piață medicamentele derivate din sânge uman, esențiale în tratarea unor afecțiuni grave, iar acest lucru a pus în pericol sănătatea publică.
"Ceea ce am constatat este că aceste companii și-au coordonat comportamentul într-un efort de a negocia cu statul român termeni mai favorabili pentru produsele lor, erau nemulțumite comparativ de prețul din România și de faptul că exista o reducere de volum. Vinzi mai mult, atunci ai o reducere de preț.
Nu contestăm dreptul niciunei companii de a decide, de a vinde sau nu la un anumit preț produsul. Problema e că aceste companii, în loc să ia decizii individual, selectiv, timp de câțiva ani au retras anumite produse de pe piață din România creând o presiune pe piața din România, asupra autorităților de a schimbă regulile, de a excepta aceste produse de la taxa clawback. Au retras de pe piață anumite produse, ca să creeze presiune asupra guvernului să renegocieze termenii contractelor.
Nu-i putem obliga să vândă un produs dacă nu vor, dar ce n-au voie e să se asocieze ca să și crească puterea de negociere față de stat român", a declarat la Digi24 Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
El a spus că au fost anumite sesizări primite și că investigațiile s-au derulat în colaborare cu autorități din Belgia și din Italia.
Investigația vizează faptele comise până în 2021.
Reacția ministrului Sănătății
"O să studiez, nu cunosc detalii din dosar... trebuie văzut punctul de vedere al acestui Consiliu (Consiliul Concurenței – n.r.).
Nu știu care e punctul de vedere al acestor companii.
În mod evident, limitarea accesului pe piață sau înțelegerea pe preț trebuie să fie sancționate conform legii", a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
Imunoglobulina ajută pacienții cu boli care afectează sinteza anticorpilor sau care iau tratament pentru cancer.
Problemele au apărut în 2016, iar criza s-a acutizat peste un an
Problemele au apărut în 2016 când mai mulţi producători au retras medicamentele de pe piaţă pentru că nu s-au înţeles la preţ, iar criza s-a acutizat în iulie 2017
Medicamentele sunt vitale pentru 200 de oameni care au nevoie de tratament zilnic, în timp ce alţi 800 fac tratament doar la nevoie.
În 2018, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Sorina Pintea, a decis să activeze Mecanismul de protecţie civilă pentru ca România să facă rost de medicamentele necesare pacienţilor cu imunodeficienţă. România a cerut, oficial, ţărilor din UE şi NATO ajutor pentru a găsi anticorpii fără de care mii se oameni care suferă de boli rare sunt în pericol.
Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, în martie 2018: "Sunt foarte mulţi pacienţi care nu şi-au luat tratamentele, pentru că în luna februarie nu am putut asigura cantitatea necesară, iar pentru luna martie, deşi am avut promisiuni din partea distribuitorilor, am aflat în cursul serii de sâmbătă că nu vor putea asigura nici măcar o fiolă".
Editor : G.M.