Dr. Beatrice Mahler: În realitate, numărul bolnavilor este mult mai mare, în jur de 2.000 de cazuri noi pe zi
Există mult mai multe cazuri de COVID-19 decât cazurile raportate, spune dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. În estimarea medicului, în prezent sunt, în realitate, cam 2.000 de cazuri noi pe zi.
„Eu aș înmulți cu 2 sau 3 numărul de cazuri raportate, pentru că o parte din persoanele care sunt confirmate au contacți, contacți care nu întotdeauna ajung să-și facă testul sau refuză să-și facă testul, pentru că știm că sunt și situații în care persoane care au simptomatologie stau acasă și refuză să ajungă într-un spital sau să-și facă testul de frica unei stigme pe care o are în acest moment”, a explicat Beatrice Mahler, în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Întrebată, în aceste condiții, către ce ne îndreptăm, medicul spune că soluția ar fi „măsuri, comunicare și educație” și în acest context a subliniat rolul important pe care îl are presa. „Omul de rând trebuie să înțeleagă că este în aceeași barcă cu noi, nu este în altă parte”, spune Beatrice Mahler.
Ar fi dureros să ajungem în scenariul Italia
„Avem o presă care până în acest moment a educat foarte mult, chiar dacă oamenii au tendința să oprească televizorul sau să schimbe canalul, eu cred că educația pe care o facem poate să ne ajute să nu ajungem în acel moment (ca Italia - n.r.). Ar fi foarte trist să ajungem în scenariul Italia, ar fi dureros pentru noi”, a spus Beatrice Mahler întrebată dacă vede posibil acest scenariu despre care a vorbit și managerul Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara.
Beatrice Mahler recunoaște că în decursul celor patru luni de când medicii luptă cu epidemia de COVID din România, mentalitatea lor s-a schimbat și au căpătat încredere că respectarea regulilor îi protejează. O asistentă de la Institutul Nasta, infectată cu COVID, nu a îmbolnăvit niciun coleg, pentru că a purtat masca de protecție, a povestit dr. Mahler.
„Cu siguranță percepția pe care o avem noi despre pacientul infectat este diferită. Noi am început să intrăm într-o zonă în care reușim să nu ne mai fie frică să intrăm la pacientul infectat. Știm că dacă respectăm procedurile, dacă etapele de echipare și dezechipare sunt corect efectuate și respectăm tot ceea ce scrie în procedurile interne, suntem protejați. Mai mult decât atât, am avut exemple, din păcate pe pielea noastră, în care o asistentă infectată, dar care a purtat masca, nu a îmbolnăvit niciun alt coleg, ceea ce înseamnă că masca de protecție, atât pentru ea, cât și pentru colegi, protejează”, a spus Beatrice Mahler.
Pacientul COVID, o necunoscută. La mulți se declanșează un diabet zaharat în timpul bolii
Un bolnav de COVID e un om normal. Oricare dintre noi putem deveni bolnavi COVID, dacă nu respectăm regulile. Oamenii care se îmbolnăvesc sunt de cele mai multe ori mirați că au ajuns în situația în care să aibă acest diagnostic, sunt traumatizați și afectați emoțional, sunt „încărcați” oarecum de ideea că ar putea să transmită și ar putea cineva din jur să se infecteze din cauza lor, a relatat dr. Mahler.
Rata de mortalitate la COVID este mai mare, iar locurile la terapie intensivă sunt limitate, după cum se știe. În terapie intensivă ajung formele critice, formele care au nevoie de multiplă asistență. În cazul infecției cu COVID, sunt șanse „foarte mici” să scapi, dacă ajungi să ai nevoie de terapie intensivă. Adesea, se face un loc la terapie intensivă prin decesul unui pacient. Sunt unii pacienți cu forme severe, care necesită ventilație, dar care sunt internați pe secție, nu sunt la terapie intensivă, a povestit dr. Mahler.
Ea a explicat că după „furtuna virală”, adică intervalul în care virusul pătrunde și se multiplică în organism, apare furtuna de citokine, niște proteine mici, sintetizate de organism ca răspuns la inflamație. Însă ele ajung să fie într-o cantitate atât de mare, încât produc daune peste tot.
„Mai este un aspect, care la început nu a fost cunoscut și după aceea, dacă țineți minte, ne tot miram de ce acești pacienți au nevoie de oxigen atât de mult și de ce nu răspund la terapia cu oxigen pe care o administrăm: coagularea. Apare o coagulare la nivelul vaselor mici, atât pulmonare, cât și, cred eu, și pancreatice - de aceea la mulți se declanșează un diabet zaharat în timpul internării, au insuficiență renală, practic, apar procese de coagulare la nivelul vaselor mici în tot organismul. De aceea, în mare măsură, cred că vom avea fenomene și simptome care vor duce de la manifestări neurologice, psihice, insuficiență cardiacă”, a explicat dr. Mahler.
Decesul s-a produs brusc, fără să poți să-i faci ceva
Pe de altă parte, avertizează medicul, evoluția bolii este imprevizibilă. „Încă nu știm care este prototipul de pacient care ar putea să ajungă în terapie intensivă, care sunt factorii de risc suplimentari. Noi venim cu un bagaj genetic, un bagaj genetic care nu înseamnă doar boala noastră pe care o avem, comorbiditatea e a mea, dar mama mea poate are tensiune, tatăl meu diabet, sigur e o predispoziție genetică spre anumite afecțiuni”, a explicat Beatrice Mahler.
„Am avut pacienți care au venit, au fost internați în secție și evoluția a fost atât de rapidă, încât au decedat înainte de a ajunge în terapie intensivă, deși saloanele sunt pe același nivel. Decesul s-a produs brusc, fără să poți să-i faci ceva. Colegii din Terapie Intensivă spun că pacientul din terapie intensivă are câteodată o evoluție spre deces pe care nu poți să o prevezi ca în cazul altor afecțiuni”, a povestit managerul Institutului „Marius Nasta”.
Urmăriți AICI interviul integral, difuzat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
