Din ce în ce mai mule țări aplează la o tehnică de vindecare a infecției cu coronavirus veche de peste 100 de ani. Aceasta, spun specialiștii, a fost folosită și în combaterea epidemiei de gripă din anul 1918. Este vorba despre o metodă de transmitere a anticorpilor dezvoltați de o persoană care s-a vindecat către alta care încă se luptă cu virusul. Ar putea fi o soluție pentru a proteja, cel puțin temporar, personalul medical și persoanele cu risc, care sunt foarte expuse în fața noului virus ce a generat o pandemie.
Despre această tehnică, dar și despre imunizarea în grup a vorbit doctorul Mihnea Boștină într-un interviu acordat dobrogea.tv. Românul este specialist virolog, profesor la Departamentul de microbiologie și imunologie al Universității din Otago, Noua Zeelandă, iar în trecut a fost cercetător la Harvard.
Tehnica transplantării de anticorpi - utilă, dar pentru o scurtă perioadă
Și China, chiar și în Statele Unite și din ce în ce mai multe țări apelează la terapia aceasta, care folosește anticorpii dezvoltați de cineva care a trecut cu bine de o infecție pentru a fi transplantați într-o persoană care încă luptă cu infecția. Este o tehnică veche, folosită și în gripa din 1918, dar nu este un vaccin, subliniază profesorul Mihnea Boștină.
„Anticorpii aceștia funcționează practic ca un medicament, deci îți asigură imunitate pentru câteva săptămâni, poate câteva luni, și este foarte, foarte utilă în primul rând pentru cadrele medicale, care sunt expuse zilnic la o cantitate foarte mare de încărcătură virală, și va fi probabil foarte utilă pentru persoanele din categoriile de mare risc, persoane bătrâne sau persoane care au comorbidități”, a explicat medicul virolog.
Imunizarea în grup, foarte riscantă
În schimb, Mihnea Boștină spune că imunizarea în grup - ceea ce își dorea Olanda la începutul pandemiei - este o tehnică foarte riscantă pentru populație, în condițiile în care virusul nu este încă bine cunoscut.
„E foarte riscantă o strategie ca aceasta (imunizarea de grup). Ideea că la un moment dat 60-70 la sută din populație o să fie imunizată pe cale naturală, ceea ce va duce la încetarea transmisiei virusului, este foarte, foarte riscantă, în condițiile în care nu știm mare lucru despre virus, nu știm dacă persoanele infectate pot fi reinfectate. Am impresia că cine ia hotărâri în funcție de modelele astea se joacă cu viața nu a câtorva mii - zeci de mii de oameni, se joacă cu viața a sute de mii de oameni”, spune profesorul Mihnea Boștină.
Un procent mic din populație, 20-30 la sută, este în principiu reinfectată de o nouă tulpină a gripei. În cazul acesta, absolut toți cei 8 miliarde de oameni de pe Pământ pot fi infectați cu coronavirus, atrage atenția cercetătorul.
Dovada că SARS-CoV-2 NU este un virus de laborator
Virușii evoluează, în paralel cu gazda pe care o infectează. Virușii cu genom ARN, ca coronavirusul, evoluează mult mai rapid. De aceea avem nevoie în fiecare an de un nou vaccin pentru gripă, pentru că evoluția virusului este atât de rapidă, încât anticorpii din anul precedent nu mai asigură imunitate. Studiile arată că, din fericire, noul coronavirus nu a prezentat foarte multe mutații în ultimele două luni, dar pe de altă parte, nici nu a scăzut în agresivitate.
„Uitându-ne la genomul acestui virus SARS-CoV-2, a fost un studiu foarte recent unde s-a comparat întregul genom al virusului cu foarte mulți alți viruși, cu baze de date cu coronaviruși, izolați din alte animale și nu s-a observat nicio anomalie, să zicem așa. În momentul în care cineva, să zicem un laborator al armatei, ar vrea să producă un supervirus, ar introduce în genomul unui virus o parte dintr-un alt virus care este mai virulent. Or, toate datele pe care le avem până acum demonstrează că ceea ce vedem în fața noastră este un virus care a evoluat prin transmisie normală. Deci, nu există date care să demonstreze că virusul acesta a fost produs în laborator”, a mai spus profesorul Mihnea Boștină.
Editare web: Luana Păvălucă