Ce spun medicii despre cazul primului copil ajuns la ATI în România. Când apare sindromul inflamator multisistem
Primul copil din România care a ajuns la terapie intensivă, infectat cu SARS-CoV-2, este în stare stabilă. A făcut însă cea mai gravă formă a bolii, sindrom inflamator multisistem. Un copil poate dezvolta acest tip de inflamare a tuturor organelor chiar și după mai bine de 40 de zile de la infectarea cu noul coronavirus, de aceea este importantă monitorizarea copilului și după ce un eventual test de COVID s-a negativat.
Copilul internat la „Victor Gomoiu” are 9 ani şi 11 luni şi nu mai avea alte boli. Medicii cred că a făcut infecţia cu COVID odată cu părinţii lui, în urmă cu trei săptămâni, dar la acel moment nu a fost testat pentru că era asimptomatic. Este modul în care se dezvoltă această formă gravă a bolii. Apare abia după 2-4 săptămâni de la infectare, la copii asimptomatici.
Copilul a ajuns prima dată la Unitatea de Primiri Urgenţe din Buzău, unde testul la COVID a ieşit negativ. Avea dureri de cap şi febră. Când a fost transferat în Capitală, cu suspiciune de meningo-encefalită, testul a fost repetat şi de această dată a ieşit pozitiv.
Dr. Adrian Popp: În statul New York am avut cam 85 de astfel de cazuri
Cazuri de copii care au dezvoltat sindromul inflamator multisistem, după infectarea cu noul coronavirus, au fost mai numeroase, până acum, în Occident. Medicul Adrian Popp, șeful secției de boli infecțioase a unui spital din New York, a declarat că s-a confruntat cu zeci de astfel de cazuri. El a afirmat, la Digi24, că acestă complicație la copii are, în general, un prognostic sever. Specialistul precizează, însă, că marea majoritate a copiilor fac forme ușoare, iar acest sindrom este destul de rar.
„M-am întâlnit cu așa ceva. În statul New York am avut aproximativ 85 de astfel de cazuri. Copiii fac COVID la fel de ușor ca adulții, dar situația lor este mai bună, în sensul că marea majoritate a acestor copii nu fac forme severe. Numai aproximativ 1 la sută din acești copii de internează. Din păcate, din când în când, vedem situații foarte severe, cum este și acest sindrom pediatric multisistem inflamator”, a declarat Adrian Popp.
„Când acest lucru apare, copilul este foarte grav, de obicei este pe ventilator și prognosticul este destul de sever”, a spus dr. Popp. El a explicat că este vorba despre o apărare imunitară în care sistemul imunitar al copilului acționează exagerat. Cu alte cuvinte, inflamația este mult prea mare față de capacitatea copilului de a supraviețui, de a trece peste această inflamație. „De ce se întâmplă la unii copii și nu se întâmplă la alți copii nu știm, dar s-au descris astfel de sindroame inflamatorii severe și în alte infecții virale, așa-numitul sindrom Kawasaki. Din fericire, este destul de rar”, a arătat medicul român din New York.
Încă nu e clară legătura dintre sindromul infecțios multisistem și SARS-CoV-2
„Inflamația exagerată este un răspuns al organismului la o provocare infecțioasă, adică la un microb. Nu apare doar în infecția cu SARS-CoV-2, de altfel, în prezent nu este foarte clar care sunt legăturile dintre această infecție și apariția acestui sindrom, dar același lucru se poate întâmpla în infecții cu virusuri, cu bacterii și există și cazuri în care aceste manifestări pot să apară fără un factor infecțios detectabil”, a explicat la Digi24 medicul pediatru Alexis Cochino.
Dr. Radu Țincu: Patru ipoteze de lucru
Medicul Radu Țincu a explicat la Digi24 că această complicație poate fi cauzată de patru factori, printre care producerea unui dezechilibru în organism odată cu infectare cu noul coronavirus.
„Este o complicație care a fost citată în legătură cu SARS-CoV-2. La acest moment sunt patru ipoteze de lucru, care încă nu sunt elucidate complet la nivel internațional. Prima este că SARS-CoV-2 poate să reprezinte un trigger (factor declanșator - n.r.) pentru sistemul inflamator al organismului și să elibereze anumite substanțe pro-inflamatorii în acea furtună de citokine inflamatorie. Este prima ipoteză, cea care a fost și prima luată în calcul.
A doua ipoteză este determinată de faptul că odată ce ne-am vindecat de SARS-CoV-2, se produce un dezechilibru imun care predispune organismul să dezvolte ulterior, la contactul cu alți agenți patogeni, o astfel de reacție. Și acest lucru este susținut de un lucru foarte important: majoritatea copiilor care au dezvoltat această complicație nu au făcut-o în timpul bolii, au făcut-o undeva la 40-42 de zile după ce s-au vindecat de SARS-CoV-2.
A treia explicație este determinată de o predispoziție genetică. Pentru explicarea acestei ipoteze s-a observat, de exemplu, că în țările asiatice nu a fost raportată această complicație și atunci probabil s-a considerat că este o predispoziție genetică a locuitorilor din anumite zone ale globului.
Iar a patra, care este cea mai recentă, spune că nu toate virusurile SARS-CoV-2, ci doar anumite mutații ale virusului ar fi capabile să producă această inflamație la nivelul organismului”, a detaliat medicul ATI Radu Țincu.
Ce se întâmplă, de fapt? În organism se eliberează citokine pro-inflamatorii, dintre care cele mai importante sunt interleukina 1 și 6. Acestea au fost raportate ca fiind crescute la valori foarte mari în cazul copiilor care au făcut această boală și vor produce o inflamație la nivelul tuturor organelor, cu precădere la nivelul inimii, ceea ce se numește miocardită, adică o inflamare a cordului, și la nivelul vaselor de sânge, a explicat medicul.
Această inflamație, la nivel cerebral, mimează foarte bine o meningo-encefalită, deci trebuie făcut rapid un diagonistic diferențial între această complicație și o boală infecțioasă a creierului, iar la nivelul inimii trebuie evaluată funcția cardiacă să vedem care sunt parametrii cardio-vasculari ai unui acestui copil, a arătat dr. Radu Țincu.
Dr. Mihai Craiu: Părinții să fie liniștiți, este o afecțiune foarte rară
„Copiii cu covid-toes (degete inflamate) au fost un prim semnal de alarmă. Ceea ce este diferit în sistemul multisistemic inflamator este că el are în comun cu sindromul Kawasaki niște semne clinice și de asemenea cu sindromul de șoc toxic alte semne, ceea ce face diagnosticul un pic mai dificil”, a explicat, la rândul său dr. Mihai Craiu, medic pediatru.
Cu toate acestea, dr. Mihai Craiu spune că afecțiunea este una rară, iar părinții cu copii sănătoși nu au de ce să își facă griji.
„În Statele Unite, unde există cea mai mare cohortă de astfel de pacienți, în registrul lor național este vorba de 790 de cazuri până la începutul lunii septembrie, în 6,5 milioane de îmbolnăviți. Deci, este foarte rară. Iar dintre aceste cazuri, evoluția severă către sechele foarte grave sau deces de origine cardio-vasculară s-a întâmplat numai la 11 copii, toți aceștia având afecțiuni care făceau supraviețuirea dificilă și fără infectarea cu noul coronavirus”, a arătat medicul pediatru Mihai Craiu într-o intervenție la Digi24.
Medicii le transmit, așadar, părinţilor să nu se sperie, pentru că sunt puţini copiii care fac această formă rară a bolii. În România s-au infectat cu noul coronavirus 6.700 de copii, iar jumătate dintre ei au fost asimptomatici. Ceilalţi au dezvoltat forme uşoare.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
