Ce este oxigenoterapia hiperbară, tratamentul pe care l-ar fi urmat Petrică Mîțu Stoian
O anchetă penală pentru ucidere din culpă a fost deschisă în cazul morții cântărețului de muzică populară Petrică Mîțu Stoian. Acesta a avut COVID-19 în urmă cu o lună, iar în momentul în care i s-a făcut rău urma un tratament de recuperare la o clinică privată, specializată în terapie hiperbară. De acolo a fost preluat de ambulanță.
Conform procurorilor, Petrică Mîțu Stoian se internase în clinca privată cu o zi înainte de deces. Acolo a urmat terapia hiperbară, dar a avut doar o ședință-test, potrivit conducerii acestei clinici. Urma ca a doua zi să înceapă terapia propriu-zisă cu 15 ședințe de oxigenoterapie hiperbară. Artistului i s-a făcut însă rău, a tușit cu sânge, motiv pentru care a fost transportat cu o ambulanță de la clinica privată la Spitalul din Oravița, iar după aceea a ajuns la Spitalul de Urgență din Reșița, acolo unde a și decedat după câteva ore, fără ca medicii să-l mai poată salva.
Potrivit informațiilor Digi24, un medic este cel care a sesizat autoritățile, motiv pentru care acum a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, Parchetul Reșița fiind cel care coordonează investigația.
Reprezentanții clinicii private resping acuzațiile și spun că această terapie hiperbară, în faza de test, nu i-a făcut rău artistului. Ei pun evoluția stării de sănătate a acestuia pe seama faptului că ar fi luat un tratament „necontrolat” cu medicamente anti-coalgulante. Autopsia este cea care va arăta în final cauza morții.
Petrică Mîțu Stoian ieșise de curând la pensie, dar avea multe concerte și spectacole deja plănuite. Înainte cu două zile de a muri a fost la un eveniment unde a cântat. Apropiații artistului spun că în urma unei radiografii aflase că a rămas cu sechele pulmonare după COVID și s-ar fi decis să urmeze tratamentul în camera hiperbară.
Ce este o cameră hiperbarică și ce contraindicații sunt
Tratamentele de recuperare post-Covid, inclusiv ideea de folosire a oxigenoterapiei hiperbare, au apărut în special după constatarea cazurilor de „long Covid”, spune Radu Dabija, medic pneumolog, manager al Spitalului Pneumologie Iași. „Ca să înțelegem ce este o cameră hiperbarică trebuie să înțelegem că noi, în aerul ambiental, inspirăm un aer cu o concentrație de 20,9 la sută oxigen. Restul, până la 100 la 100, sunt alte gaze - dioxid de carbon, azot și așa mai departe. Într-o cameră hiperbarică se livrează oxigen 100% la 2 atmosfere, deci la o presiune mult mai mare. S-a dovedit că are niște beneficii pentru bolnavii care în mod obișnuit nu se pot oxigena, doar că terapiile trebuie să fie scurte. Această terapie nu substituie, până la urmă, metodele de recuperare obișnuite”, a explicat luni, la Digi24, dr. Radu Dabija.
El spune că există niște contraindicații absolute, iar la pacientul cu COVID-19, acesta trebuie în prealabil investigat. „Spre exemplu, la pacientul care a are risc de a dezvolta pneumotorax - pneumotorax înseamnă momentul în care se rupe sau se sparge sau este foarte fragilă o anumită zonă din plămâni și aerul iese în cavitatea pleurală și produce o compresie asupra plămânilor - este o complicație imediată la care ne putem gândi”, a arătat medicul Radu Dabija. „Dar totodată, felul în care bolnavul este investigat trebuie să fie foarte amănunțit, pentru că trebuie să vedem dacă are sau nu indicație. În mod cert, terapia hiperbarică trebuie recomandată de un medic, în niciun caz de către un kinetoterapeut sau de o firmă”, a subliniat Radu Dabija. „Pacientul respectiv trebuie mai întâi scanat la computer tomograf și trebuie văzut dacă are indicații pentru terapia hiperbarică și dacă nu cumva are niște leziuni pulmonare care contraindică. Aceste leziuni pot fi inclusiv leziunile de fibroză, inclusiv bronșiectaziile, emfizemul pulmonar și chiar și sechelele Covid-19”, a explicat dr. Dabija.
Cum se face recuperarea în cazul unui bolnav COVID
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În recuperarea post-COVID, pacienții trebuie încadrați corect. Există bolnavi care au leziuni pulmonare minime rămase ca sechele, iar acești bolnavi pot beneficia de o scurtă cură de antiinflamatorii steroidiene, de corticosteroizi orali, sigur, cu particularitățile acestei terapii - protecție gastrică, să aibă indicație etc.
Alți pacienți pot avea însă leziuni importante și atunci, aceștia trebuie să beneficieze obligatoriu de kinetoterapie respiratorie, combinată cu kinetoterapia fizică.
Există însă și bolnavi care, din păcate, rămân dependenți de oxigen și pentru care planul de recuperare este foarte lung și care de obicei trebuie să se adreseze unor clinici de recuperare sau unor spitale de recuperare care au în planul lor atât kinetoterapie, cât și, eventual, balneofiziokinetoterapie. Au un personal specializat care învață sau reînvață bolnavul cu un anumit efort fizic, în limitele lui de toleranță, a explicat medicul.
„Și camera hiperbarică, la un moment dat, poate ajuta, dacă sunt pacienți în cazul cărora medicul indică acest tratament pentru că are niște teritorii pulmonare care sunt derecrutate, adică, practic, ele încă nu primesc oxigen și aceasta ajută. Așa cum ajută în unele cazuri, de pildă, ventilația non-invazivă, în situațiile critice. Dar lucrurile trebuie gândite de la caz la caz”, a punctat dr. Radu Dabija.
COVID-19, o boală încă necunoscută deplin
Referindu-se concret la cazul lui Petrică Mîțu Stoian, medicul crede că nu se poate spune dacă decesul i-a fost accelerat sau nu de camera hiperbarică sau dacă i l-a provocat.
„Covid-19 este cunoscută ca fiind una dintre cele mai perfide patologii, care poate produce acele microembolii alveolare, la nivelul arterelor pulmonare mici, capilare. Acești bolnavi care se pierd subit deseori se pierd fie din cauza unor tulburări de rim, fie din cauza unor embolii pulmonare brusc apărute. Chiar și la aproape doi ani, nu știm încă despre Covid foarte multe. Apar articole în fiecare zi. Aseară citeam despre această proteină spike care se pare că este motivul pentru care persoanele vârstnice sunt mai afectate, pentru că intră în interferență cu o altă enzimă care repară ADN-ul, în fine, lucrurile sunt extrem de complicate și încet-încet aflăm mai multe”, a spus Radu Dabija, managerul Spitalului de Pneumologie Iași.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
