Boala care ucide un român în fiecare oră

Deși toți ne temem de cancer, există alte afecțiuni mult mai frecvente, atrag atenția medicii. Insuficiența cardiacă este una dintre ele. Din cauza acestei boli moare un român în fiecare oră, potrivit unui studiu recent. Numai anul trecut, în spitalele de la noi s-au internat peste 340.000 de oameni cu această maladie.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Dorina Popa lucrează în laboratorul de analize medicale de la Spitalul Municipal din Braşov de mai bine de 20 de ani. În timp, oboseala şi stresul şi-au pus amprenta asupra sănătăţii ei. În 2013 a fost diagnosticată cu insuficienţă cardiacă.

Dorina Popa: Simptomele au fost mai ciudate. Puţin atipice. Nu am avut niciun fel de simptom până la 38 de ani. Eram hipotensivă. La 38 de ani, pe fondul unui deficit de stradioli instalat brusc, am devenit hipertensivă.

În cele mai multe situaţii, afecţiunea nu este depistată la timp pentru că simptomele sunt înşelătoare.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie: Respiraţia grea, apariţia umflăturilor la nivelul picioarelor, apariţia de oboseală sunt principalele simptome care trebuie să conducă un pacient la medic pentru a fi evaluat.

Prof. dr. Mircea Cinteză, şef secţie Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență, București: În anumite faze mai avansate se pot umfla şi venele de la baza gâtului, se pot umfla şi picioarele lăsând urme când apeşi cu degetele.

Insuficienţa cardiacă este o boală cronică în care inima nu pompează suficient sânge spre organe pentru a susţine funcţionarea acestora. În România, afecţiunea este foarte întâlnită. Doar în anul 2017 s-au internat peste 340.000 de pacienţi cu acest diagnostic. Oficial, 560.000 de oameni suferă de această maladie. Numărul lor este însă mult mai mare, dar în lipsa unui program naţional de prevenţie şi depistare, nu se cunoaşte exact.

Prof. dr. Dragoş Vinereanu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie: Este în continuare prima cauză de spitalizare per total din toate patologiile.

Prof. dr. Mircea Cinteză, şef secţie Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență, București: Mulţi oameni bolnavi ajung să facă insuficienţă cardiacă, mult mai mulţi decât bolnavi de cancer sau cei de boli de plămâni, intestin, ficat sau alte boli chiar canceroase.

Nedepistată la timp, poate duce la complicaţii severe, inclusiv deces. Medicii spun că predispuşi la această afecţiune sunt toţi cei care au o boală cardiacă deja cunoscută. Stresul, fumatul şi alimentaţia nesănătoasă lasă urme grele pe inimă.

Prof. dr. Mircea Cinteză, şef secţie Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență, București: Din păcate, atât hipertensiunea arterială, cât şi diabetul sunt ucigaşi tăcuţi. Nu dau simptome, dar dacă nu supără nimic, nu iau tratamentul. Dacă se tratează, nu ajung la insuficiență cardiacă, care este o formă avansată şi gravă a fiecăreia dintre aceste boli.

Afecţiunea poate fi ţinută însă sub control cu medicaţie corespunzătoare. Medicii spun că pacienţii pot duce chiar o viaţă normală. Pentru asta e nevoie să adopte un stil de viaţă echilibrat.

Dorina Popa, pacientă: Acest diagnostic presupune respectarea cu sfinţenie a rutinei zilnice de administrare a medicamentului. Dacă medicul a prescris, nu există nu iau azi pentru menţinerea constantă a tensiunii arteriale. Respectarea unei alimentaţii echilibrate, nu sunt banalităţi, hidratarea suficientă, introducerea unui porgram de exerciţii fizice, minimale, mersul pe jos.

Prof. dr. Mircea Cinteză, şef secţie Cardiologie 1, Spitalul Universitar de Urgență, București: E bine ca stilul de viaţă să se adapteze bolii de fond. E bine să nu existe o greutate foarte mare care predispune la diabet şi la hipertensiune. Trebuie atenţie la carbohidrate la zaharuri şi făinoase care sunt cele care îngrasă. Mişcarea este recomandată. Se spune că un obez care face mişcare e mult mai sănpătos decât un individ slab care stă ziua la birou calculator şi seara la tv.

De asemenea, renunţarea la fumat este obligatorie. În plus, indiferent că aveţi sau nu probleme de sănătate, o consultaţie la medicul cardiolog o dată pe an după vârsta de 40 de ani vă poate scuti de multe neplăceri.