Aparatură veche de mai bine de un sfert de secol la Spitalul de Copii din Braşov. Sunt aparate depăşite, greu de întreţinut şi care le pun beţe-n roate medicilor, atunci când vine vorba să trateze micii pacienţi. Iar aparatura veche e un motiv în plus, pe lângă salariile mici, ca medicii să plece. Cei din spital lucrează cu un deficit de 13 medici şi 19 asistente.
„E un aparat de ventilaţie mecanică, folosit pentru sugari, copii mici. La noi e problemă că avem şi copii sub cinci kilograme. Vechimea lui e de peste 20... Eu am venit de 24 de ani şi el era aici,” spune Mirela Suvejan, medic specialist ATI, Spitalul de Pediatrie Braşov.
Mirela Suvejan este medic specialist la terapie intensivă. Nimeni nu ştie mai bine ca ea cât de greu se lucrează cu aparatura veche. Trei din cele cinci aparate de ventilaţie au fost puse în funcţiune acum un sfert de secol.
„Lucrăm pe aparate vechi cum putem.. Cam după ureche. Dezavantajul este că nu le poţi adapta exact la cazul respectiv,” adaugă Mirela Suvejan.
În situaţii de criză, medicii de la Spitalul de Copii împrumută aparatură de la alte spitale. Şi pentru că nu primesc ajutor de la stat, doctorii se mulţumesc cu donaţii. Acum două săptămâni, un primit aparat de ventilaţie nou, în valoare de aproape 50.000 de euro, pe care unitatea nu şi l-ar fi permis.
„Ne-ar trebui aparatură nouă la imagistică. Noi, cu sprijinul Consiliului Judeţean, am cumpărat tuburi pentru cele două aparate Roengen dar ne-ar trebui aparate noi. La fel, aparatura de laborator,” precizează Liviu Munteanu, managerul Spitalului de Copii din Braşov.
Iar lista poate continua. Puţini ştiu că medicii de la Spitalul de Copii din Braşov operează pe o masă veche de 44 de ani sau că nu există niciun computer tomograf. O campanie de strângere de fonduri a fost lansată pentru crearea unui compartiment de sterilizare care ar reduce numărul infecţiilor intraspitaliceşti.
Ca să funcţioneze la standarde normale, Spitalul de Pediatrie din Braşov are nevoie de dotări estimate la 10 milioane de euro. Lunar, aici sunt trataţi între 800 şi 900 de copii din judeţele Braşov, Covasna si Harghita.