Băuturile energizante au efecte adverse. Studiile arată că patru din zece români care consumă astfel de băuturi au palpitații, greaţă sau dureri de cap. Medicii spun că cei mai expuşi sunt adolescenţii şi tinerii care consumă băutura combinată cu alcool. Principala problemă ar fi conținutul mare de cofeină. O băutură energizantă poate avea chiar şi de trei ori mai multă cofeină decât doza recomandată, iar de aici până la problemele de sănătate mai e doar un pas, potrivit Digi24.
Cosmin Fediuc este student în anul întâi la ASE şi mare amator de băuturi energizante, încă din liceu. Bea cel puţin o doză la 2-3 zile. Ştie că nu sunt recomandate pentru sănătate, dar tot apelează la ele.
„De obicei ori când îmi e somn, ori când îmi e poftă. E ca un suc normal, nu pot să zic că are cine ştie ce efect. Seara, dacă eşti prea obosit sau în general dacă ești foarte obosit nu e cea mai cea mai bună metodă să bei energizant pentru că s-ar putea să-ți dea palpitaţii”, afirmă Cosmin Fediuc, student
Adolescenţii sunt cei mai expuşi pericolului, spun medicii, pentru că ei obișnuiesc să consume astfel de produse mai des și în cantități mai mari decât adulții. Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică arată că, în cazul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, 45% beau ocazional băuturi energizante, iar 23% săptămânal.
„Eram în clasa a VIII-a pe atunci şi am constatat că sunt destul de dăunătoare. Îmi dădeau energie pe moment şi după rămâneam fără energie. Într-o zi mi s-a facut rău de la ele şi de atunci nu am mai băut”, spune un adolescent.
Printre tineri, energizantele sunt nelipsite de la petreceri sau la ieşirile în club.
Specialiştii spun că principala problema a băuturilor energizante e conținutul mare de cofeină. Pot avea o cantitate de două sau trei ori mai mare decât cafeaua, ceaiul negru sau răcoritoarele.
„Ar fi ca un bici pe spatele unui cal care e obosit deja. Deși dau senzația de căpătare de energie, de putere, de fapt nu au un efect nici asupra cogniției, asupra cunoștințelor, nici asupra memoriei și nici asupra reflexelor. Vrobim despre un produs care nu face decât să stoarcă de energie corpul și să producă, dacă e consumat constant, tahicardie, deci modifică ritmul caridac și dau în timp depresie”, spune Lygia Alexandrescu, medic nutriţionist.
Statisticile arată că în cazul tinerilor şi adolescenţilor, 41% dintre aceştia au avut greață, vărsături sau palpitaţii după ce au băut energizante. În cazul adulţilor, o treime au avut dureri foarte mari de cap.
Germania și Elveția sunt printre ţările care au norme stricte privind băuturile energizane, iar Ungaria, Suedia şi Marea Britanie au incripţionat pe cutii un mesaj de atenţionare pentru copii şi tineri. Lituania a fost prima țară din UE în care a intrat în vigoare legea care interzice comercializarea băuturilor energizante minorilor, în 2014.