Rusia acuză România la ONU că încalcă drepturile minorităților. Supărarea Kremlinului pleacă de la o minoritate afiliată ambasadei ruse
Delegația Rusiei la Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU, de la Geneva, a acuzat România că încalcă drepturile minorităților naționale, enumerând romii, maghiarii și rutenii transcarpatici printre „cele mai vulnerabile” minorități. Fără să dea exemple concrete de discriminări, delegația Rusiei s-a rezumat să să voteze împotriva raportului privind drepturile omului în România în cadrul Consiliului. În România, rutenii sunt o minoritate recunoscută oficial și reprezentată în Parlament. În plus, la noi în țară există mai multe organizații ale rutenilor, dintre care una are legături strânse cu Rusia. Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România, care este foarte apropiată de ambasadorul Rusiei la București, pe care îl prezintă ca „fratele mai mare”, cere nici mai mult nici mai puțin decât „autonomia deplină a Rusiei Subcarpatice în cadrul Ucrainei”.
„Avem în continuare îngrijorări serioase cu privire la discriminarea minorităților naționale din România, dintre care cele mai vulnerabile sunt romii, maghiarii și rutenii transcarpatici.
Xenofobia, rasismul și naționalismul sunt în prezent în creștere în România”, a transmis delegația Rusiei la Geneva, potrivit unei postări pe rețeaua X.
Remarca delegației ruse a venit luni, în contextul în care la Geneva a avut loc prezentarea situaţiei respectării drepturilor omului în România (și în alte țări), în cadrul evaluării periodice făcute de Consiliul Drepturilor Omului din cadrul ONU.
De altfel, la votul în Consiliul Drepturilor Omului a raportului privind drepturile omului în România, Rusia s-a opus.
Delegația României la ședința Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU a fost condusă de secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice din cadrul MAE, Traian Hristea, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.
„Cu acest prilej, secretarul de stat a prezentat poziția părții române față de recomandările primite în cadrul dialogului interactiv din 2 mai 2023, rezultată în urma unui proces de evaluare interinstituțională a recomandărilor, precum și contextul și rațiunile care au condus la susținerea, acceptarea parțială sau, după caz, notarea celor 251 de recomandări primite în sesiunea Grupului de lucru din mai a.c.
De asemenea, au fost evidențiate cele mai recente evoluții în privința respectării statului de drept, a reformei sistemului judiciar, a prevenirii și combaterii discriminării și traficului de persoane.
Adoptarea Raportului Grupului de Lucru privind Evaluarea Periodică Universală a situaţiei respectării drepturilor omului în România a avut loc în cadrul celui de-al patrulea ciclu al Examinării Periodice Universale («Universal Periodic Review» - UPR)”, se mai arată în comunicatul MAE.
Cine sunt rutenii din România
Rutenii sunt una dintre minoritățile recunoscute oficial în România, ei fiind reprezentați în Parlament, în grupul minorităților naționale, de Uniunea Culturală a Rutenilor din România (UCRR).
Potrivit prezentării de pe site-ul UCRR, „rutenii sau rusinii sunt locuitorii unei zone din inima Europei Central Răsăritene, la nord şi la sud de Munţii Carpaţi. Teritoriul de baştină, cunoscut şi sub denumirea de Rusia Subcarpatică, se întinde în părţile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei şi Poloniei”.
Ruteni sunt și în Maramureș, potrivit aceleiași surse, unde s-au stabilit încă din Evul Mediu, „aşezându-se în mai multe sate constituindu-se parohii rutene arondate Episcopiei de Mukacevo”.
Tot în Maramureș își are sediul o altă asociație a rutenilor, Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România (URSR), care, potrivit prezentării de pe propriul site, „este recunoscută pe plan internaţional de liderii lumii şi afiliată forurilor superioare internaţionale ale rutenilor subcarpatici”.
URSR „își propune să apere valorile rutene, să dezvolte relaţii de prietenie cu toate popoarele din tările unde locuiesc rutenii subcarpatici, şi să-şi ducă mai departe, peste generaţii, moștenirea fără de preț”, potrivit aceleiași prezentări.
Organizația se laudă că are peste 600 de membri, inclusiv personalităţi marcante, în calitate de membri de onoare.
Printre membrii de onoare enumerați la loc de cinste se regăsește și „Prof. Univ. Dr. Victor V. Medvedchuk, lider al Mişcării Obşteşti «Ukrainski Vibor», fost şef al Administraţiei Preşedintelui Ucrainei”.
Victor Medvedchuk (Medvedciuc) este celebrul pion al Putin în Ucraina, un puternic oligarh pro-rus care a fost și membru în Rada Ucrainei. Acuzat de „înaltă trădare” pentru desfăşurarea de afaceri ilicite în peninsula Crimeea anexată de Rusia, dezvăluirea de secrete de stat şi activităţi în favoarea Rusiei, Victor Medvedciuc fusese plasat în arest la domiciliu în 2021.
Aliatul lui Putin, supranumit „Prințul Întunericului”, a fugit din arest după începerea războiului din Ucraina și a fost capturat ulterior într-o acțiune spectaculoasă a serviciilor secrete ucrainene. În final, el a fost trimis în Rusia în urma unui schimb de prizonieri cu Ucraine.
O altă figură de marcă prezentată ca membru de onoare al URSR este Milos Zeman, fostul președibte al Cehiei, considerat de mulți un simpatizant al lui Putin.
Dintre personalitățile române prezentate ca membri de onoare ai Uniunii, se regăsesc foștii boxeri Leonard Doroftei și Lucian Bute, dar și personalități ale mediului academic sau militar: prof. univ. dr. Radu Carp, conf. univ. dr. Ioan Stan, general conf. univ. dr. Vasile Creț sau general de brigadă Ion Pop.
URSR cere autonomia Rusiei Subcarpatice în cadrul Ucrainei
Uniunea Rutenilor Subcarpatici din România este apropiată de Rusia și de Ambasada Rusiei în România. Pe site-ul Uniunii sunt prezentate mai multe evenimente la care a participat ambasadorul Valeri Kuzmin, în calitate de „frate mai mare”, care și-a vizitat „frații mai mici din Sighet”.
El este citat după o vizită din februarie 2017 la URSR cu declarația că „Teoria Comunismului a fost la fel de străină şi pentru Rusia şi pentru România. Doctrina comunismului a fost inventată în Germania şi a fost un experiment care a făcut victime şi în URSS şi în România”.
Tot în 2017 (an în care apar ultimele evenimente pe site-ul Uniunii), pe 1 decembie, de Ziua Națională a României, URSR declara într-un mesaj sub titlul „La Mulți Ani România și Rusia Subcarpatică!”, că ziua „este extrem de importantă atât pentru românii de pretutindeni, cât și pentru rutenii subcarpatici din toată lumea”.
Alături de mențiunea că pe 1 decembrie se sărbătorește Ziua Națională a României, URSR a ținut să mai menționeze că „marea majoritate (aproape 80%) a Rutenilor Subcarpatici (în anul 1991) au votat, la referendum, pentru dreptul la autonomie deplină a Rusiei Subcarpatice în cadrul Ucrainei”.
„Cu ocazia acestui jubileu atât românii, cât și rutenii subcarpatici «s-au unit» sub «protectorat rusesc». Astfel Ambasada Federației Ruse la Bucureși a organizat Conferința Șiințifică Internațională dedicată jubileului Marii Revoluții Ruse din 1917, la care au participat intelectuali de renume mondial, ruși, români, moldoveni, ucraineni și ruteni (academicieni, doctori în științe, diplomați, politicieni și clerici)”, se mai arată în comunicatul URSR de pe 1 decembrie 2017.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
