Revoluția din decembrie 1989 nu este doar a noastră, a românilor. Într-un anumit sens, a fost și este a întregii lumi, pentru că oroarea și speranța de acum 30 de ani au fost și ale străinilor care aflaseră de revolte și represiuni și urmăreau cu sufletul la gură deznodământul luptelor la radio, la televizor sau în ziare. La Roma, mai mulți membri ai Camerei Deputaților, unii dintre ei foști jurnaliști în 1989, și-au amintit cu emoție de zilele Revoluției, alături de doi diplomați români: ambasadorii noștri la Roma și Berlin, George Bologan și Emil Hurezeanu.
„Un ziarist excepțional, care se numește Luigi Ippolito, Corriere della Sera. La numai 24 de ani este stagiar la Corriere și, în seara zilei de 17 decembrie 1989, primește pe fax de la ANSA, știre, că în Timișoara sunt confruntări. Din proprie inițiativă, scoate de pe pagina externă a Corriere della Sera un articol de fond despre Panama și scrie el însuși Rivolta in Romania, care apare pe 18 decembrie. Vin redactorii-șefi și îl critică, îl dau afară. În ziua de 22 însă, după plecarea lui Ceaușescu, este felicitat de directorii ziarului și astăzi este redactor-șef la Corriere della Sera”, a povestit Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin.
În 1989, italienii au fost printre cei mai dornici să afle fiecare moment al Revoluției. Imediat cum au aflat de revolte, unii au plecat spre România.
„Când vedeam, în decembrie '89, că ard clădirile din Piața Gheorghiu-Dej, primul lucru care mi-a trecut prin minte, fiind interesat de asta, am luat o mașina și un operator și am fugit spre România”, a povestit Paolo Romani, fost jurnalist.
„Îmi aduc aminte de imaginile din decembrie 1989 de la TVR. Televiziunea Română ocupată de manifestanții care i-au schimbat imediat numele în Televiziunea Română Liberă”, a declarat Stefania Craxi, deputată.
Ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu, pe atunci jurnalist în exil, spune că amintirile despre Revoluție alcătuiesc un mozaic interminabil de emoții, bucurie și durere, iar jurnaliștii italieni de atunci, astăzi parlamentari, îi dau dreptate.
„Fiecare are un film - există un film obiectiv, unul subiectiv - Revoluția a fost prima televizată din istorie, ea a fost, la rândul ei, prima pregătită prin radio. Radio Europa Liberă, dar și alte posturi de radio care aveau emisiuni în limba română: BBC, DW, RFI, Vocea Americii, dar fără să fac exces de subiectivism, Radio Europa Liberă a fost alături de ascultătorii din România”, spune Emil Hurezeanu.
„Am trăit Revoluția, dormeam în aceste minunate stații de metrou calde, pentru că afară era un frig înfricoșător, ne refugiam în aceste stații împreună cu tinerii”, și-a reamintit Paolo Romani, fost jurnalist.
Ambasadorul român la Roma, George Bologan, își amintește cum a trăit Revoluția familia sa.
„Eu îmi amintesc și vă împărtășesc un moment: în 22 decembrie eram cu bunicul meu, pregăteam pomul de Crăciun, când vine o vecină să ne spună să deschidem televizorul, că se prăbușește Ceaușescu. Bunicul cu înțelepciunea sa, îmi spunea când ne plimbam prin pădure: Poate eu nu voi mai fi, dar tu cu siguranță vei prinde acel timp când comunismul va cădea. Mă miram că are curajul să spună asta”, a povestit George Bologan.
Cei doi ambasadori români invitați la Camera Deputaților de la Roma spun că, de fapt, și acesta este un câștig imens al Revoluției și al libertății aduse de ea: nu mai există cenzură și tabuuri.
„Iată un prim pas al efectului Revoluției din decembrie 1989. La 30 de ani de la Revoluție, încercăm să oferim un nou model de a face diplomație, în mod natural, în spațiul Uniunii Europene”, a declarat George Bologan, ambasadorul României la Roma.
„Eu reprezint interesele acestei țări în Germania, dânsul în Italia, dvs sunteți un ziarist român în Italia. Și am avut un public din diaspora. Cum se întâlnesc fluxurile astea, nu? Ăsta este un mare câștig al Europei. Ăsta este unul dintre câștigurile sigure”, i-a declarat Emil Hurezeanu corespondentului Digi24 în Italia, Sergiu Balaban.
Editare web: Luana Păvălucă