Reportaje în limba ucraineană, un nou proiect Digi24: România, casă pentru sute de mii de refugiați: „Vrem să ne simțim în siguranță”
Digi24 lansează un proiect nou și difuzează materiale traduse integral în ucraineană. Peste 3 milioane de ucraineni și-au părăsit casele pentru a fi în siguranță, din care jumătate de milion în România. Aici sunt primiți cu brațele deschise în școli și în firmele românești. Urmăriți un material de Cezara Scutari despre viața lor în țara noastră și despre cum se pot acomoda.
Sute de mii de ucraineni s-au refugiat din calea războiului în România. Zi de zi, de aproape trei săptămâni, coloane interminabile de femei cu copii trec graniţa românească lăsând în urmă taţi, soţi, iubiţi, fraţi sau fii rămaşi să apere ţara de invadatorii ruşi. Românii i-au întâmpinat cu un val uriaş de solidaritate. O mobilizare şi un efort continuu din partea societăţii civile şi a autorităţilor. Poveştile familiilor despărţite de război sunt sfâşietoare.
Cristina este din Odesa. Și-a luat cei doi băieți și a plecat de acasă în urmă cu două săptămâni. A stat la prieteni, într-un sat, dar când războiul s-a apropiat a hotărât să meargă în Germania, unde are rude.
-Băiatul mai mare înţelege ce se întâmplă?
-Nu, nu, nu prea înțelege și nu vrea să-i spună, este un moment delicat, plânge pentru că i-a rămas și tata, și fratele și soțul pe front. Vrea să mulțumească tuturor care oferă un sprijin, mai ales în momentele astea delicate.
Andrei, băiatul cel mic, are 3 ani și când mama începe să plângă o trage spre el și o sărută, ca să-i aline suferința.
-Noi suntem oameni ai păcii, dorim pacea și Putin să înțeleagă că asta ne dorim, din păcate... E ciudat că asemenea evenimente tragice se întâmplă în secolul acesta și nu înțelege de ce avem nevoie de așa ceva, pentru ce asemenea distrugeri.
Numărul ucrainenilor care au fugit de război şi au ajuns în România se îndreaptă spre o jumătate de milion. Organizația Internațională pentru Migrație anunță că numărul total al refugiaților din Ucraina a ajuns la 3 milioane şi continuă să crească.
Gabriela Leu, purtător de cuvânt reprezentanța din România a Agenției ONU pentru Refugiați: 4 milioane de refugiați și 12 miliane afectați în interiorul Ucrainei este o cifră folosită pentru a planifica imaginile, pentru o perioadă imediată această cifră va fi atinsă destul de curând. Avem nevoie de resurse suplimentare dar și de o contribuție și o participare din partea mai multor actori la susținerea acestora care vin din Ucraina.
Klaus Iohannis - președintele României: Am vorbit de demersurile pentru acordarea sprijin umanitar inclusiv prin operaționalizarea centrului de la Suceava care colectează și transferă în Ucraina și, dacă e cazul, în Republica Moldova, ajutorul umanitar. Posibil că fluxurile de refugiați să crească. Așa că am vorbit de cele mai bune modalități de coordonare ca să facem față cu bine crizei.
Până acum trei săptămâni, familia Biletskyy trăia o viață fericită în Liov, un oraș aflat aproape de granița cu Polonia. Odată declanșat războiul, mama, de origine română, s-a refugiat la părinți în Oradea, în timp ce tatăl, preot greco-catolic în Liov, a rămas în Ucraina. Cinci din cei șase copii sunt acum înscriși la liceul greco-catolic din Oradea, unde au fost primiți cu brațele deschise de colegi și profesori.
Sandra Balotă - învățătoare: Încercăm în fiecare zi să învățăm un nou cuvânt, încercăm să preluăm ce e mai bun din cultura lui, din limba lui. Copiii îndrăgesc asta, să învețe ceva nou.
Nestor nu vorbește limba română, însă colegii săi îl ajută să se integreze cât mai repede în noul colectiv.
-Ne înțelegem bine, eu vorbesc pe limba mea, el pe a lui.
-Și vă înțelegeți?
-Da.
-Vă și jucați împreună?
-Da.
Damian este în clasa a treia.
-Îl ajut la masă, în pauză și la centre.
-Și te și joci cu el?
-Da.
Dalia Biletskyy - mamă: Le place, și colegii sunt foarte prietenoși, au venit cu cadouri, au tradus dacă nu știau ceva cu Google translate. I-au primit cu ceva mesaje de „Bine ați venit” și scria și în ucraineană.
Copiii ucraineni înscriși la cursuri au un statut special, de elevi audienți, care le permite să asiste la orele susținute într-un alt sistem de învățământ decât cel din țara natală. Pentru a le fi recunoscute studiile, aceștia trebuie să treacă printr-o procedură de echivalare stabilită de ministerul Educației. În 8 județe din România, cele aflate pe graniță, există 55 de școli și licee cu predare în limba ucraineană. Numărul profesorilor este însă insuficient, de aceea se caută cadre didactice printre refugiați.
Alungate de război, multe femei din Ucraina și-au găsit de muncă în România. De aici, de la noi, încearcă să-și susțină și financiar bărbaţii care luptă pentru ţară.
- Bună, iubitule. Cum ești?
- Sunt bine. Tu unde ești acum?
- Noi am ajuns în Timișoara, într-un oraș foarte frumos. Tu?
- Eu acum duc câțiva oameni spre România.
- Ești lângă frontieră?
- Da.
- Noi am găsit loc de muncă în Timișoara și vom rămâne aici.
La cei 21 de ani, Alysa a fost nevoită să-și părăsească țara din cauza războiului. În câteva luni urma să susțină examenul de licență în economie la Universitatea din Kiev și avea planuri mari.
Alysa Kalinichenko - specialistă înfrumusețare: Am avut doar 10 minute la dispoziție ca să ne luăm câteva haine și să ne părăsim casele. Am făcut mai bine de o zi până aici. Am venit aici ca să ne salvăm viețile și să ne simțim în siguranță.
Nu este singură în România. Le are alături pe mama sa și o prietenă de familie. Toate au ajuns în Timișoara, unde s-au angajat într-un salon de înfrumusețare.
Oxana Lohunova - specialistă înfrumusețare: Vrem să lucrăm așa cum am muncit în Ucraina. Acolo am avut fiecare salonul nostru. Acum nu mai avem nimic. Noi știm să facem în domeniul frumuseții foarte multe și vrem să lucrăm aici.
Cetăţenii ucraineni pot obţine un loc de muncă pe teritoriul României pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere, însoţită de un act de identitate. Este nevoie de documente care să probeze calificarea profesională pentru următoarele meserii: medic; stomatolog; farmacist; asistent medical generalist; moașă; medic veterinar; arhitect.
Autorităţile de la Bucureşti au lansat un portal cu informaţii în limba ucraineană, utile pentru cetăţenii ucraineni ca să le uşureze acomodarea atât cât vor rămâne în România. Aproape 4.000 de cereri de azil au fost depuse de la începutul războiului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
