Doi metri cubi de cabină și un telefon conectat la internet, prin care își pot auzi familia. Cu atât se mulțumesc de sărbători șoferii de TIR plecați în cursă. Trimisă la cratiță în România, acum 16 ani, o femeie care conduce un TIR a plecat în Spania și organizează campanii.
Dacă itinerarul stabilește că Anul Nou, Paștele sau Crăciunul trebuie petrecut într-o parcare, o masă întinsă între trei camioane, alături de colegi de breaslă, poate face ziua mai ușoară și puțin mai distractivă. Dacă, în schimb, parcarea este goală, șoferilor de TIR nu le rămâne decât să se roage ca sărbătorile să treacă foarte repede.
Adriana Mureșan are 52 de ani și, de la 36, își urmează visul pe 16 roți în Spania: conduce TIR-ul după ce companiile din România au alungat-o, discriminând-o că este femeie și nu are rezistența unui bărbat. Nu numai că a avut rezistența necesară, dar a făcut și carieră într-un domeniu ostil și solitar. Apoi, printre picături, a demarat campanii de solidaritate prin care a reușit să mobilizeze diaspora românească și să-și ajute colegii șoferi să nu fie singuri de sărbători. Înainte de asta, în zilele alegerilor, șoferița a mobilizat românii din străinătate, pe grupurile de Facebook pe care le coordonează, astfel încât cei care voiau să voteze dar nu puteau ajunge la urne erau luați cu mașinile de alți români care aveau această posibilitate.
A plecat în Spania ca să conducă TIR-ul
În urmă cu mai bine de 16 ani, Adriana Mureșan a bătut la toate ușile companiilor de transport din România. Le cerea să îi permită să conducă TIR-uri, după ce se plictisise de autocare. Șefii companiilor o măsurau din priviri și o trimiteau la cratiță: „Ești femeie, tu nu poți să-ți faci nevoile ca un bărbat, pe roata TIR-ului”, își amintește Adriana Mureșan că a auzit cam de fiecare dată când cerea explicații pentru refuzurile pe care le primea.
Nu avea o situație financiară proastă, dar nici nu suporta mentalitatea și discriminările la care era supusă. Avea 36 de ani când a stabilit, împreună cu familia, că nu își va putea urma visul niciodată în România și a decis să plece. A ales Spania. Au trecut 16 ani de-atunci.
Și-a trăit visul aproape două decenii alături de familie în Monzon, o localitate mică și cochetă din provincia spaniolă Huesca. Însă, în urmă cu câțiva ani, drumurile lungi și nopțile petrecute departe de familie, în cabina camionului, au început să-și lase amprenta asupra ei.
Adriana Mureșan a cunoscut din plin singurătatea și tristețea șoferului care trăiește ziua de naștere sau aniversările celor dragi, Paște, Crăciun sau Revelion în „2 metri cubi de metal”, cum obișnuiește să spună: „Este foarte trist și dureros. De multe ori, din cauza firmei la care lucrezi nu poți să alegi locul unde să te oprești. Ar fi simplu să mergi până în cel mai apropiat oraș. În realitate, însă, poți să faci sărbătorile într-un poligon industrial sau o parcare, unde poți găsi sau nu alți colegi. Trăim într-o lume foarte controlată, de când a evoluat foarte mult tehnologia, traseele sunt foarte bine calculate, la milimetru și trebuie să respecți timpii de odihnă și traseu. Nu te poți opri după bunul plac”.
Adriana Mureșan a povestit pentru Mediafax că sărbătorile sunt mai triste pentru șoferi decât pentru alte categorii de profesii în care, de asemenea, oamenii nu își petrec seara de Crăciun, de Paște sau de Revelion alături de familie, cum ar fi, spre exemplu, medicii sau pompierii: „Sărbătorile sunt și mai triste pentru șoferi, spre deosebire de medici sau pompieri, spre exemplu. Medicii, pompierii sunt într-un colectiv de serviciu, totuși, și lipsesc doar în seara respectivă, apoi se întorc acasă, prind a doua zi sau Ajunul. E diferit la ei, sunt obișnuiți într-un colectiv. Noi suntem singuri, nu avem un colectiv cu noi de sărbători. Șoferii de pe frigorifice nu au voie nici măcar să oprească în parcare în ziua de Crăciun, ei trebuie să circule în continuu”.
„Dacă prinzi sărbătorile singur, în parcare, te rogi doar să treacă mai repede”
Femeia își amintește de un 1 Mai pe care l-a petrecut într-o parcare și care a fost distractiv doar datorită faptului că își întâlnise și alți colegi, alături de care a gătit ad-hoc bucate specifice sărbătorii:
„Dacă mai găsești colegi, scoți butelia și poți să faci chiar și sarmale. Se adună trei, patru, zece colegi. Eu am prins un 1 Mai cu niște colegi, fantastic. Am întins o masă între 3 camioane, fiecare scoate ce are, se mănâncă la comun. Dacă nu, stai singur în cabină, nu îți trebuie nimic, nici să mănânci, nici să faci nimic. Doar vorbești cu familia cât poți și te rogi să treacă cât mai repede”, a povestit șoferița.
Pentru un surplus financiar, unii șoferi se oferă să lucreze de Crăciun sau de Sărbători. „Șoferii care transportă alimente n-au însă opțiunea asta, pentru că oamenii mănâncă zilnic”, spune Adriana Mureșan:
„Sunt și șoferi care muncesc voluntar de sărbători pentru că primesc niște prime, bani în plus. Dar nici ei nu sunt fericiți. Ei o fac pentru bani. Apoi, mai e categoria celor care transportă alimente, iar ei nu pot face voluntariat, acolo sunt obligați. Când lucrezi pe alimente, știi sigur că nu ai sărbători pentru că oamenii mănâncă în fiecare zi”.
Adriana Mureșan știe prea bine cum este să îți petreci sărbătorile departe de familie, după ce în noaptea de Paște și-a spus simbolic „Hristos a Înviat!” în gând, singură, în cabină.
Tocmai pentru că știe cât de greu trec zilele de sărbătoare atunci când șoferii români sunt prizonierii șoselelor din Europa, în urmă cu patru ani, Adriana Mureșan a deschis un grup de Facebook (astăzi, „Voluntari în Europa”) pentru a veni în ajutorul acestora.
Fiecare familie de români din țările Europei care era de acord să dea o mână de ajutor în proiectul Adrianei Mureșan trebuia să primească în sânul ei unul, doi sau trei șoferi care se aflau în parcări din apropiere pentru a petrece împreună seara de Crăciun, de Paște sau de Revelion.
„Oamenii știu doar că TIR-urile încurcă lumea”
Femeia nu a renunțat nici anul acesta la campania sa și a mobilizat, din nou, familiile de români din Diaspora împreună cu care au vizitat șoferii care se aflau în proximitatea locuințelor fiecăruia și cărora le-au dus bucate tradiționale. Șoferii care au acceptat au fost „adoptați” de familii pe perioada sărbătorilor:
„Am mobilizat voluntarii din toată Europa să <adopte> un șofer care e blocat în parcare, de Sărbători. Sau dacă nu îl adoptă, măcar să meargă să îl salute. Noi sperăm că au fost cât mai mulți care au mers acasă și au petrecut sărbătorile împreună. Noi, de 3-4 ani, am promovat pe grupurile pe care le-am creat această idee: dacă este un coleg pe care îl prinde Crăciunul sau Revelionul într-o anumită zonă, să fie luat acasă de familiile de români din zona respectivă, ca să nu fie singur. Vrem să le explicăm oamenilor ce înseamnă să muncești de sărbători. Este foarte trist și frustrant. Unii acceptă, alții nu acceptă să meargă acasă. Dar contează că vine cineva măcar să te salute, să îți aducă bucate românești, să nu stai singur”, povestește Adriana Mureșan.
Femeia spune că, dincolo de aceste lucruri, ce îi doare cel mai tare pe șoferi este faptul că oamenii nu sunt conștienți de eforturile pe care aceștia le fac și, cu atât mai puțin, nu le apreciază munca. Adriana Mureșan susține că oamenii au o imagine deformată asupra tiriștilor și că toată lumea știe doar că „TIR-urile încurcă traficul”:
„Ce doare cel mai tare este că oamenii nu sunt conștienți de eforturile pe care le fac șoferii de TIR. Fiecare lucru pe care îl folosești în fiecare zi, dar fiecare lucru, a fost transportat cu un camion la un moment dat, fie că materia primă, fie că produsul finit. Oamenii sunt desensibilizați. Oamenii au o imagine deformată asupra șoferilor de TIR. În primul rând pentru că <tirurile încurcă pe toată lumea>. Dar oamenii nu știu presiunea la care suntem supuși, este infernal. Ni se spune: ,Mâine la ora X trebuie să descarci>. Totul se calculează la minut, orice întârziere trebuie recuperată. Tocmai de aceea au loc și depășirile neregulamentare, pentru că acele 2-3 minute îl ajută să recupereze timpul pierdut sau să ajungă la ora stabilită, ca să nu plătească penalizări. E o concurență acerbă pe piață, nu mai e loc de scăzut prețurile așa că acum câștigă cel care ajunge cel mai repede”, a mai povestit Adriana Mureșan pentru Mediafax.
Reportaj realizat de agentia Mediafax
